Exemplul „Revolutiei Iasomiei“ din Tunisia a fost contagios in mai multe tari din nordul Africii si Orientul
Mijlociu. Cauzele sunt aceleasi: saracia din ce in ce mai greu de suportat, coruptia autoritatilor si regimurile opresive.
Tunisienii care au rasturnat regimul presedintelui Zine El Abidine Ben Ali continua protestele: vor un guvern fara “cozile de topor” ale acestuia. In Egipt, protestatarii se lupta atât cu fortele de ordine, cât si cu bandele de jefuitori (in buna parte, detinuti evadati) care le devasteaza casele. Analistii politici occidentali considera ca ultimul cuvânt il va avea de spus armata, care „va trebui sa aleaga intre poporul egiptean si presedintele Mubarak“.
*Modelul algerian: revolutiile, tinute in loc cu petrodolari*
Aflat la putere de 11 ani, presedintele algerian Abdelaziz Bouteflika a folosit resursele financiare provenite din exportul de hidrocarburi, intervenind dupa fiecare revolta populara pentru a mai reduce preturile. Insa o revolutie dupa modelul tunisian nu ar fi exclusa nici aici, mai ales ca, in ultimele zile, cinci algerieni si-au dat foc in semn de protest. In Yemen (una dintre cele mai sarace tari arabe), presedintele Ali Abdullah Salleh (aflat la putere de 32 de ani) a anuntat reducerea la jumatate a impozitelor, impunerea controlului asupra bunurilor de baza si marirea salariilor bugetarilor. Duminica si ieri au avut loc proteste si in Sudan, mii de studenti din capitala Khartoum cerând demisia presedintelui Omar Hassan al-Bashir, care din 1989, an in care a preluat puterea, a transformat Sudanul intr-un stat islamic si unipartinic. Proteste violente au avut loc si in Liban, alimentate insa nu numai de situatia economica, ci si de instabilitatea politica, ba chiar si in regatul iordanian, considerat un pol al stabilitatii in zona.
*Ce mai urmeaza?*
Recent, presa spaniola a relatat ca armata marocana a intrat in stare de alerta pentru a preintâmpina eventuale tulburari precum cele din Tunisia si Egipt. Un „butoi de pulbere“ este considerata a fi si Liberia, tara in care tensiunile existente intre elita politica (formata din descendentii sclavilor nord-americani eliberati si trimisi in Africa in prima jumatate a secolului al XIX-lea) si restul populatiei continua sa fie foarte mari.
*Revolutia din Egipt poate adânci criza economica*
Ca urmare a violentelor din Egipt, pretul barilului de petrol a atins, la sfârsitul saptamânii trecute, pragul de 99,42 USD la Bursa din Londra. Cu exceptia Bursei de la Riyadh, toate bursele din tarile Golfului Persic au inchis duminica in scadere. Analistii economici americani se tem de o noua criza financiara globala, care va izbucni in lumea araba.
MIRCEA BUJOREANU