*Mai intii, Unirea Urziceni s-a lovit de aisberg. Acum se duce la fund*
Echipa venita de niciunde, formatia care a uimit fotbalul românesc, reusind sa cistige titlul in Liga 1 la doar trei ani de la promovare, si sa impresioneze fotbalul continental cu un debut fantastic in UEFA Champions League, a inceput sa se scufunde. Trista poveste a sfirsitului „Uimirii” Urziceni poate fi asemuita, cumva, cu dramatica istorie a ultimelor ore cunoscute de faimosul pachebot inghitit de apele reci ale Atlanticului, intr-o noapte de aprilie 1912. Pastrind proportiile, atunci cind Dumitru Bucsaru a decis sa vinda toti jucatorii, „Chelsea de Baragan” a intrat in prima faza, cea in care se izbeste violent de un aisberg urias si incepe sa ia apa. Unii au ales sa-si salveze pielea. O serie de componenti ai lotului, extrem de pretiosi, incepind cu Galamaz si terminind cu Brandan. Altii au ramas sa moara demni. Putini, foarte putini. Ne gindim la Maftei, Semedo, Paduretu, Rusescu, dar mai ales la Epaminonda Nicu, jucatorul de 30 de ani in jurul caruia, de altfel, se si construise incredibila nava. Cind Unirea a invins Steaua cu 1-0, avind la bord calatori de la clasa a III-a (Lupu, Tosca, Muzac, Musat, Vaduca ori Bitfoi), ialomitenii au trait cu impresia ca Unirea se va salva de la pieire, dar a fost doar o amagire. „Uimirea” a intrat deja in faza a doua. A inceput sa se scufunde. Infringerea usturatoare de la Galati dovedeste asta. Panica s-a transformat in groaza.
Mihai Dima
