*Dialectica si bufoneriile lui Seitan*
Orice guvern s-ar compromite daca strategia sa de comunicare ar semana cu aceea a cabinetului Boc. Am spus “strategie”, desi felul in care executivul isi face cunoscute masurile numai a plan elaborat nu aduce. Fiecare ministru vorbeste o limba proprie, iar ceea ce are de spus (pentru ca, ghinion, i s-a oferit prilejul) este aproape fara exceptie prost exprimat.
Daca pentru copii exista specialisti care-i ajuta sa depaseasca deficientele de comunicare, ca sa se faca inteles guvernul Boc ar avea nevoie de o intreaga armata de logopezi, profesori de logica si retori care sa-i invete pe ministri macar regulile de baza. De exemplu: daca negi o realitate neconvenabila nu inseamna ca ea va disparea. E una dintre descoperirile amare ale copilariei – cu care Mihai Seitan si Emil Boc se confrunta la maturitatea biologica, nu politica. Altfel cum sa-ti explici aerul ingenuu cu care se intreaba: “Care cozi la casele de pensii? Astea-s inventii d-ale jurnalistilor…”. Evident, sistemul de taxare a veniturilor obtinute din drepturi de autor functioneaza foarte bine, iar din septembrie va fi impecabil.
Alta regula de aur: “Daca minti, fa-o cu masura si intotdeauna la fel”. Politicienii destepti ii adauga un corolar care-i fereste de greseli fatale: “Nu promite lucruri despre care stii ca nu-s in puterea ta.” Sint sigur ca in momentul in care vezi popularitatea partidului facindu-se praf e greu sa te abtii de la gesturi fanteziste. Mai ales cind, lasind deoparte notorietatea grupului politic din care faci parte, pe tine nu te remarcase mai nimeni inainte de masuri precum inghetarea pensionarii anticipate, diminuarea salariilor bugetarilor, reducerea numarului de angajati la stat etc. Nici n-ai terminat bine cu masurile de austeritate si te repezi ca gaina la boabe sa le promiti alegatorilor (care atunci cind ti-au iubit partidul, pe tine nu te cunosteau, iar acum cind te cunosc, nu-ti mai iubesc partidul) cresteri salariale pentru sectorul bugetar in 2011. Felul in care ministrul Seitan se joaca de-a dialectica devine de-a dreptul suspect. Daca situatia n-ar fi dramatica, altfel am fi savurat asa momente de nerozie politica.
Radu Lilea