De santierul arheologic de la Cornesti nimeni nu a avut habar pina acum, desi arheologii români si straini cerceteaza aici cea mai mare fortificatie europeana medievala, conform aprecierilor facute de specialisti. Descoperite inca de pe vremea cind Transilvania facea parte din Imperiul Habsburgic, fortificatiile de la Cornesti Iarcuri au stirnit curiozitatea arheologilor, dar nu au fost niciodata cercetate cum se cuvine.
Singura tentativa – care i-a apartinut lui Marius Moga, in 1939 – a sucombat prematur din cauza declansarii celui de-al Doilea Razboi Mondial. Oricum, ceramica descoperita atunci a fost clasificata de specialisti ca apartinind Epocii de bronz, fapt care i-a facut pe unii specialisti in domeniu sa lanseze o noua teorie: fortificatiile din apropierea Timisoarei ar putea data de vreo 3.600 de ani. Ceea ce inseamna ca au fost contemporane cu vestita civilizatie minoica. Cu toate ca datele aflate aici ar putea schimba actuala viziune asupra istoriei Europei, conform multor cercetatori, lucrarile de la Cornesti au fost total ignorate pina cind o recenta vizita a SRI-stilor le-a scos din anonimat. Ofiterii SRI au venit acolo minati tot de preocupari arheologice si anume descoperirea tezaurului ingropat odata cu celebrul “bici al lui Dumnezeu” – hanul Attila. Informatiile despre comoara cu pricina tin, deocamdata cel putin, doar de folclor, ceea ce nu i-a impiedicat pe angajatii SRI sa dea un iures printre arheologi. Ţinind cont de reactia prompta a principalului nostru Serviciu de informatii interne, poate n-ar fi rau sa introducem in folclorul modern niscaiva “legende” referitoare la comorile post-decembriste. Poate asa ar da si Parchetul mai repede de urma lor…