Nu te multumi sa construiesti case fastuoase, ziduri reci, prestigii vulnerabile, staturi sociale instabile si lucruri care se prabusesc la o simpla zguduire a vulcanilor. Daca nu construiesti in existenta ta macar un singur om, daca nu-l ridici in propriii sai ochi si nu-l ajuti sa se consolideze pe sine insusi, degeaba ridici ziduri si iarasi ziduri. Oamenii apropiati sint cu mult mai pretiosi decit toate zidurile lumii, dar tu nu stii prea bine aceasta. Si, chiar daca simti ca-i adevarat, nu reusesti in totalitate sa-ti dai seama ca tocmai pe cel care te construieste il ignori si pe cel pe care il iubesti mai mult, il si lovesti mai mult!
Il construiesti pe cel de linga tine, fie un copil, fie o femeie sau un barbat, fie un prieten, fie un coleg sau un sef, o ruda apropiata sau o simpla cunostinta de cite ori observi la el tot ce are mai bun. Observa-i stralucirea ochilor si bucuria ce i se asterne pe chip atunci cind te vede. Observa-i ingaduinta, toleranta, dragostea de oameni, bucuria de a exista, efortul de a-ti darui si pe acela de a se darui altora. Poti sa taci. Nu-i nevoie sa-l lauzi pe celalalt, sa-i faci scara la cer printr-o portavoce. Tu infaptuiesti in el o constructie extraordinara atunci cind il observi in lumina. Pune-i pe ceilalti in lumina, fa-i sa straluceasca imprejurul tau, observind ce-i minunat in structura lor corporala, in caracterul lor.
Iubeste la copil inocenta, pentru ca ea sa-i ramina pentru totdeauna in fire. Iubeste la omul din apropierea ta seninatatea, pentru ca ea sa-l insoteasca de-a lungul intregii existente. Apreciaza ceea ce spune, ce face, ce gindeste, ce vrea sa construiasca omul apropiat, caci prin aceasta iubire il construiesti pentru el insusi si pentru tine insuti. Nu prin vorbe ridici pe culmi oamenii din jurul tau, ci prin observatii interioare pozitive. Aceasta este energia ce se scurge catre ei in mod nelimitat si-I ajuta apoi sa mearga prin viata cu fruntea sus, intru implinirea unor vise frumoase si a unor idealuri inalte. Ceea ce afirmi despre un om devine omul insusi in relatia cu tine. Ceea ce altul afirma despre tine devii in relatia cu el. Iata de ce ne purtam diferit, de ce sintem atit de iubitori cu unii si atit de groaznici, de intoleranti, de captivi in gindirea negativa atunci cind relationam cu altii. Ne construim reciproc si ne prabusim reciproc! Daca am intelege mecanismul constructiei de sine, ca si mecanism al constructiei de altul, cit s-ar schimba lumea! Nu ne-am zgii la televizor pentru a observa ce urit vorbeste x si nici n-am cauta in realitatea inconjuratoare uritul, decaderea, absurdul si mizeria. Nu le-am cunoaste pe acestea atit de barbar la nivelul experientei de viata. Oamenii iubiti ne-ar iubi ca flacarile ce nu se sting niciodata si noi insine am construi pentru ei un fel de mica gradina a Raiului aici si acum. Construieste-ti politicienii buni, observindu-i in faptele lor bune. Construieste-ti partenerul de viata, observindu-i in actiunile lui bune. Observa divinul inocent din copilul tau, pentru ca el sa devina divin. Altfel, nu se poate concepe niciun fel de schimbare in bine. Nu se poate visa la un destin fericit, fara ca tu sa fii cel ce-l construieste zi de zi in propria ta minte.
National
