Adevarul existentei nu se exprima prin credinta noastra intr-un adevar, ci prin existenta insasi. O floare care exista este un adevar. Un copil care alearga este un adevar. Un om care citeste la biblioteca dimineata exprima adevarul prin faptul ca el citeste dimineata la biblioteca. Tot ce faci acum este adevarat. Daca incepi sa te gindesti ca cititul te va duce pe Everestul intelectualilor si te va transforma intr-un om de-o inteligenta sclipitoare, nu mai esti in adevar. Te afli intr-o dorinta. Intr-un vis. Esti in adevar acum, in fiecare clipa. Daca iti bei cafeaua, acesta este un adevar. Gindul ca iti bei cafeaua este doar vis. Faptul ca existi exprima existenta si existenta este adevarul. Degeaba vrei sa cauti adevarul prin stele si degeaba se invirte in tine mintea, intr-un zbucium fara de sfirsit, cautind adevaruri cu miile. Justificari ale framintarilor tale, ale spaimei tale de viitor. Degeaba te intorci cu mintea in trecut, caci nici acolo nu mai este adevarul. Adevarul este viu. Este acum si aici. Nu printre morti trebuie cautat adevarul. Nu printre uriti si printre frumosi, nu printre buni si printre rai. El se exprima prin tot ce este acum. Prin ce-i viu, prin uriti si prin frumosi. Floarea este adevarata cind exista. Tu esti adevarul insusi prin existenta ta. Unde cauti adevarul si de ce te framinti pentru el, cind este aici? Adevarul nu are nevoie de niciun cuvint pentru a fi exprimat. Nu are nevoie de explicatii. Daca trebuie sa mergi la o intilnire, dar nu o faci, adevarul este ca nu mergi la intilnire. Ceea ce faci exista. Absenta ta de la intilnire este adevarata. Nu conteaza de ce n-ai mers, caci ceea ce ai facut in vremea absentei de la intilnire a fost tot adevarat. De ce sa mai justifici ceea ce este adevarat? De ce sa te lupti cu existenta vie, cu ceea ce creezi – o prezenta si o absenta, in acelasi timp – cind ele sint faptuite, sint in existenta si nu mai pot fi niciodata schimbate. Nicio clipa nu mai poate fi schimbata cu alta. Daca acum intinzi mina, sa iei o portocala, nu mai poti schimba gestul de a intinde mina. Acesta-i adevarul, insusi faptul ca intinzi mina sa iei o portocala. Daca faci dragoste, esti in adevar, nu mai poti schimba asta. Adevarul este din cale afara de simplu, este extraordinar de viu, caci el se exprima intotdeauna prin tot ce exista si este viu in clipa aceasta. Nu cauta adevarul cu mintea si nu incerca sa-l justifici, sa-i gasesti cauze ori sa-i pui zorzoane intelectuale, caci tocmai asa te indepartezi de el. Daca-i spui unui om „prostule” este adevarat ca i-ai spus „prostule”, nu si faptul ca el ar fi prost. Tot ce spui, ce gindesti, ce faci este in existenta un moment, fara a exprima insa alt adevar decit acela ca gindul, spusa ori fapta exista acum si tu esti faptasul. Tot ce faci acum este adevarat tocmai pentru ca faci. Nu te mai agata cu disperare de adevarurile care-au trecut ori de cele ce n-au fost niciodata. De presupuneri si de scenarii mentale. Nu te mai agata cu strasnicie de minciunile pe care ti le spui zi de zi cu inocenta. Existenta este adevarul si adevarul acesta iti cere mereu sa iesi din vis. Ceea ce spui, faci, simti si gindesti in fiecare moment este adevarat, se afla in plina existenta prin insusi faptul ca spui, faci si simti, dar atit. Nimic din ceea ce descrii nu este adevarat pentru ca tu descrii, dar ceea ce faci tu acum este in existenta, orice ai face, fie ca iubesti, fie ca urasti, fie ca descrii un strop de ploaie sau un vis. Pentru ca tu sa descrii stropul de ploaie trebuie sa fii stropul de ploaie. Descrierea ta nu are realitate in sine si nu exprima ceea ce este lucrul descris. Caci, pentru a descrie altceva decit ceea ce esti tu acum trebuie sa fii acel ceva. Si nu poti fi niciodata altceva decit ceea ce esti!
National