In multe zone ale lumii cancerul de sin (CS) reprezinta a doua cauza de mortalitate la femei.
Este actualmente dovedit ca pentru o femeie aflata la risc mediu incidenta CS este, pe durata vietii, de 7,8%, iar mortalitatea de 2,3%.
Toate aceste date epidemiologice subliniaza necesitatea stabilirii unui algoritm diagnostic – atit al tumorilor primare, cit si al determinarilor secundare – cit mai fiabil, pentru o descoperire cit mai precoce, utilizind modalitati diagnostice imagistice cu un foarte bun raport cost/eficienta, pentru elaborarea unui diagnostic util, atit din punctul de vedere al precocitatii, cit si al fiabilitatii (in vederea unei stadializari cit mai exacte, pentru a crea premisele unei abordari complexe: tratament pe cit posibil curativ, de calitate).
In problema CS, investigatiile imagistice au roluri in fiecare faza a abordarii acestuia:
– de la screening la diagnostic
– in stadializarea afectiunii
– in planificarea tratamentului
– in urmarirea eficacitatii tratamentului, fiind deja cuantificate cele 5 functii ale detectiei imagistice:
– detectarea tumorii primare
– caracterizarea acesteia
– stadializarea acesteia
– stabilirea eficacitatii terapeutice
– detectarea recurentelor.
Referitor la ecografie, actualele domenii de utilizare sint:
– utilizarea la paciente selectionate adecvat, cu date clinice sau mamografice care nu certifica malignitatea afectarii
– demonstrarea unor date de suspiciune de malignitate, ce determina recomandarea biopsiei, chiar in situatiile in care datele mamografice sint negative
– supravegherea in cazul unor afectiuni al caror caracter cert
benign face ca biopsia sa nu fie necesara
– abilitatea superioara de a diferentia intre tipurile de tesut normal si de a caracteriza chisturile complexe si nodulii solizi (spre deosebire de mamografie, poate diferentia diversele tipuri de tesuturi: aer/grasime/densitate metalica/densitate calcifica; poate diferentia diferitele tipuri de tesuturi cu densitate de tip apos prin: ecogenitate, grosime, compresibilitate)
– studierea anatomiei normale si patologice ductale si lobulare a sinului
– diferentierea extrem de fiabila intre chisturi si formatiunile solide
– poate ghida: biopsia, ablatia tumorii, drenajul.
Scopurile sale specifice pot fi atinse prin utilizarea unor investigatori experimentati, cu buna expertiza in domeniu, ca si a unei aparaturi performante.
Scopurile specifice pentru ecografia diagnostica sint reprezentate de:
– prevenirea biopsiilor nenecesare
– prevenirea urmaririi nenecesare la intervale scurte
– ghidarea procedurilor interventionale
– ameliorarea capacitatilor clinice (de diagnostic si de supraveghere a eficacitatii terapiei)
– ameliorarea capacitatii de interpretare a mamografiilor
– decelarea unor cancere care nu au fost descoperite sau au fost subclasificate mamografic
– stadializarea cancerelor; determinarea extensiei afectiunii maligne.
Utilizarea concomitenta a celor mai utilizate metode imagistice, precum si o caracterizare comuna (BIRADS) a permis ambelor metode (mamografie si ecografie) atingerea unei sensibilitati si specificitati de peste 95%.
Exista si situatii in care ecografia este superioara:
– este o metoda neinvaziva, lipsita de nocivitate (respectiv de toate efectele secundare nedorite asociate iradierii)
– permite decelarea unor modificari de structura in zone mamare care la mamografie apar ca dense; devine astfel posibil ca la paciente selectate examenul ecografic sa creasca certitudinea unui diagnostic benign, respectiv al unui diagnostic malign.
– daca mamografia poate diferentia doar 4 tipuri diferite de densitate (aer/grasime/apa/metal sau calciu), iar intre diverse tesuturi cu densitate asemanatoare cu a apei poate diferentia doar prin intermediul deosebirilor de grosime, compresibilitate, datorita prezentei concomitente a unor zone cu alta densitate (grasime/calciu), ecografia poate distinge intre diferitele tipuri de tesut mamar normal; ecografia, spre deosebire de mamografie, permite diferentierea, prin intermediul unor caracteristici precum: ecogenitate, grosime, compresibilitate, a unor tesuturi diverse, cu densitate similara
– daca imaginea mamografica este o imagine de sumatie tridimensionala a datelor anatomice normale si a celor patologice, imaginea ecografica este o sectiune tomografica la nivelul sinului, ceea ce face din ecografie o modalitate imagistica mult mai capabila a vizualiza modificarile ductale si lobulare.
Exista actualmente un consens in a considera ca, in comparatie cu screeningul primar mamografic, screeningul primar ecografic:
– are o sensibilitate mai redusa in detectarea carcinoamelor
mici sau in situ (mai frecvent carcinoame mici, sub 7 mm diametru, situate la nivelul unei unitati ducto-lobulare terminale, carcinoame izoecogene fata de tesutul mamar normal adiacent)
– ofera mai multe date fals pozitive.
– este caracterizat de o dependenta de operator inadmisibil de inalta
– este mai putin reproductibila in comparatie cu alte modalitati imagistice.
Conf. Dr. Balan Horia – UMF „CAROL DAVILA”
Centrul Medical Proestetica
Bucuresti, str. Tudor Stefan nr. 38-40
tel-fax 2305200/2317795
0722525965
