Istoria economiei arata ca nu a existat criza majora produsa in Statele Unite de cind s-a infiintat compania Goldman Sachs din care brokerii newyorkezi sa nu fi profitat din plin. Cit de implicati au fost membrii Goldman Sachs in crearea Marii Recesiuni incepute in 2007 vor sa afle in prezent senatorii din Financial Crisis Inquiry Commission (FCIC) insarcinati cu aflarea cauzelor izbucnirii prezentei crize. Povestea e relativ simpla si complet blamabila moral, desi nu si legal:
– la inceputul lui 2007, adica exact cind piata imobiliara americana isi incepea caderea, Goldman Sachs a creat CDO-uri (Colateral Debt Obligation) care se bazau pe credite ipotecare cu risc mare de intrare in neplata (subprime) (practic, polite prin care bancile se fereau de riscul intrarii in imposibilitate de plata al celor mai saraci clienti);
– Goldman Sachs a vindut clientilor sai acest tip de produse despre care se banuieste ca mai-marii companiei stiau clar ca sint riscante;
– GS, in timp ce vindea cu o mina CDO-uri, cu mina cealalta paria ca acestea se vor prabusi, ceea ce inseamna ca amaritii care luasera creditele imobiliare nu le vor mai putea plati (tehnica se numeste, barbar in româna, shortare).
Din aceste tranzactii dubioase moral compania a cistigat miliarde de dolari (13,9 doar in 2009), desi a acceptat si ajutorul oferit de stat prin proiectul TARP (daca vreti, cam la fel cum senatorii români detinatori de case in Bucuresti isi accepta lunar banii pentru plata chiriei). Ce vor sa afle acum congresmenii americani este daca nu cumva Goldman Sachs a manipulat piata pentru ca pretul CDO-urilor sa cada mai repede (fiecare cent pierdut de detinatori inseamna mai multi cistigati, evident, doar de cei care pariasera ca acestea se vor prabusi). Pe scurt spus, vor sa demonstreze ca angajatii Goldman au si centrat, au si tras cu capul si au mai si ajutat mingea cu mina lui Dumnezeu, cum a ar fi zis Maradona.
Cristina Barbu