Ii injur pe bugetofagi de 15 ani, asa ca nu o sa ma prefac acum ca sufar fiindca li se vor taia salariile. Daca era dupa mine, eu ii ardeam si retroactiv. Ii obligam sa aduca de acasa ce au incasat in plus in ultimii 20 de ani, in care au tocat sporuri de frecat scaunul, a treispea leafa, diurne, curent, benzina si impulsuri telefonice in valoare de miliarde de euro. Printre legumele, larvele si leprele din borhotul gatit pe bani publici e posibil sa se fi amestecat si 5-10.000 de oameni seriosi. Imi pare rau de ei, dar „c’est la vie”, cum zicea englezul Goethe. Cei mai multi bugetari aveau randament de asistati social si fite de directori. Sint constient ca necazul lor ne va afecta, prin ricoseu, pe toti. Daca eu as avea un chiosc de tigari, in loc sa vind 5 pachete pe zi, as da doar doua. Dar nu conteaza. Falimentul lor ma bucura mai mult decit ma intristeaza eventuala mea jena financiara. Ii rog sa-si inghita dejectiile pe carabusii care se vor grabi sa-mi povesteasca timpenia legata de capra vecinului! Eu sint gata sa ma sacrific pentru desteptarea bugetofagilor! Vor deveni mai ageri atunci cind vor face saltul spre privat. Unii la munca, altii la cersit sau la furat, fiecare cu norocul lui. Mai rau e cind treci din privat la stat. Atunci chiar risti sa te prostesti. Alta explicatie nu gasesc pentru faptul ca un om inteligent ca Silviu Prigoana debiteaza ineptii. Dinsul a tribulat ca ar trebui sa dea dea cite o garsoniera fiecarui nou-nascut, pentru a se incuraja natalitatea. Inchipuiti-va ce-ar mai belferi etnia lui Madalin Voicu. Ar trage 9 puradei – 9 garsoniere si ar inchiria 7.