*„Presa“ in vizorul CSAT. Confuzii intentionate*
Dupa sedinta de marti a Consiliului National de Aparare a Ţarii a fost trimisa Parlamentului spre aprobare noua „Strategie Nationala de Aparare“. Facut public, documentul a nascut dezbateri incinse, acestea fiind produse de patru rinduri buclucase care identifica slabiciunea statului in raport cu unele actiuni de presiune ale mass-media asupra institutiilor. Respectiva vulnerabilitate este definita drept „fenomenul campaniilor de presa la comanda cu scopul de a denigra institutii ale statului, prin raspindirea de informatii false despre activitatea acestora; presiunile exercitate de trusturi asupra deciziei politice in vederea obtinerii de avantaje de natura economica sau in relatia cu institutii ale statului“. Efectul acestor patru rinduri? Iata citeva reactii: „Basescu loveste in presa prin CSAT“ (Realitatea TV); „Daca n-ar fi dramatic, as fi presupus ca a fost din nou sub influenta bauturilor alcoolice“ (Mircea Badea); „Un derapaj antidemocratic“ (Cristian Tudor Popescu); „Incriminarea presei de la cel mai inalt nivel este o obisnuinta trista“ (Clubul Român de Presa).
Totusi, de unde o reactie atit de dura a jurnalistilor? Cheia intregii dezbateri o aflam tot in comunicatul CRP din care am citat mai sus: cum ca la noi „se face si presa corecta, onesta, profesionista.“ Acest „si“ spune aproape totul despre „standardele“ puternic deteriorate ale jurnalismului, ele raminind o chestiune de alegere personala a ziaristului. Campaniile de presa comandate sint o realitate. Santajul si amestecul imund al unor trusturi media in politica sint vizibile, chiar frapante. România ar putea furniza nu unul, ci doi-trei Berlusconi, mai mici, e adevarat, dar la fel de dibaci in a plia interesele profesionale pe cele economice si politice.
Insa cel mai important lucru omis cu buna stiinta de cei care au catalogat acest pasaj din „Strategia Nationala de Aparare“ drept un pericol la adresa libertatii de exprimare este ca nu presa in ansamblu este incriminata, ci derapajele premeditate. Polarizarea unei parti a mass-media in jurul unor actiuni straine de natura ei pare sa nu-i deranjeze. Oare nu aceasta este atitudinea care afecteaza azi cel mai mult libertatea presei?