Joi, la iesirea de la metrou, undeva in Berceni. In fata mea, un baiat (adica avea vreo 20 de ani, dar era baiat-baiat) cu o tipa de mina. Pina acum, totul cit se poate de neinteresant (asta pentru ca nu traim in secolul XXV, cind probabil cei care ar citi asa ceva ar zice: „Cu o fata? Incredibil! Esti sigur ca nu era un barbat? Era chiar o fata? Scirbosu’ dracu!”).
N-o sa ghiciti insa niciodata ce scria pe tricoul baiatului. Si asta nu pentru ca nu sinteti din Berceni, ci pentru ca scria „Eutropius, Breviarum”.
Probabil ati ramas un pic nelamuriti (asta pentru ca nu traim in secolul IV, cind, citind asta, ati fi zis: „Eutropius? Unde l-ai vazut? Stii ca imi datoreaza bani? A zis ca-mi plateste datoria la leafa si dupa aia s-a facut ca ploua”). Mai precis, imprimeul de pe tricoul baiatului reproducea o traducere in limba engleza de prin secolul al XVIII-lea a Breviarium ab urbe condita a lui Eutropius, un istoric latin din perioada tirzie a Imperiului Roman.
In rest, baiatul era un baiat absolut normal: avea un tatuaj pe mina dreapta si discuta cu fata despre cum sa recunosti in IDM produsele D&G autentice de cele contrafacute. Nu parea sa-l preocupe in nici un caz autenticitatea Historiei Augusta sau alte chestii care-mi inchipui ca l-ar putea ingrijora pe un baiat ce-si pune tricou cu Eutropius.
Pe de alta parte, ma gindesc ca asta e o idee foarte buna, sa faci haine cu nume de istorici antici. Nu puteti spune ca Teophilact Simocatta nu suna exact ca un nume de designer gay de la Paris. Sau ca magazinele Zonaras si Xiphilinus n-ar avea succes in mall. Asta daca nu cumva exista deja.