Sarbatoarea de Rusalii – in traditia crestina reprezentind Pogorirea Sfintului Duh asupra ucenicilor lui Hristos – este praznuita duminica, la 50 de zile dupa Pasti. In mitologia româneasca, Rusaliile sint denumite si iele, fapturi fabuloase, inzestrate cu puteri magice, care patroneaza muntii, padurile si izvoarele. Hora ielelor marcheaza intrarea verii in drepturile depline. Traditia populara spune ca dansul ielelor nu trebuie urmarit de niciun muritor, altminteri acesta va amuti, va surzi sau se va sminti. In plus, in preajma sarbatorii de Rusalii nu se lucreaza, orice munca, mai ales pe ogoare, atragind minia ielelor, ”fetelor codrilor”, ”maiastrelor”, ”soimanelor”, ”izmelor padurilor”, care trimit grindina si distrug recoltele. A patra zi dupa Rusalii, in unele sate se tine slujba ”pentru gheata”, impotriva grindinei. Dupa care, preotii si satenii ies in margini de sat, la troite, pentru a sfinti apa si a stropi cimpul, ” ca sa nu bata gheata” si sa nu fie recoltele atacate de daunatori.
Tot legat de Rusalii este si faimosul joc al Calusarilor, dans ritualic, cunoscut ca fiind in primul rind remediul pentru vindecarea celor smintiti de iele. Cel mai important moment al sarbatorii il reprezenta constituirea cetei calusarilor, in ziua de Strat de Rusalii, cind se aduna intr-o casa treisprezece tineri. Este ales un “vataf”, care sa conduca ceata si “mutul”, care o controleaza. Se face ”legatura” steagului, pe o prajina de alun, caruia i se pune in virf un batic si usturoi verde, cite trei fire pentru fiecare calusar. Steagul, pazit peste noapte sa nu fie furat, le confera puterea de a-si tine legamintul. Costumul le ofera protectie si putere de vindecare, mai ales prin clopoteii impletiti la opinci, care produc vibratii benefice.