AcasăOld“România, tara achizitiilor publice idioate si la suprapret”

“România, tara achizitiilor publice idioate si la suprapret”

Niels Schnecker este analist financiar si fost pilot de vinatoare in armata americana. In România a infiintat in 1993 firma Schnecker van Wyk & Pearson, companie specializata in drept international, management strategic si consultanta financiara. Lui Niels Schne­cker ii place sa spuna lucrurilor pe nume, fara ocolisuri, de aceea aparitiile sale televizate in calitate de analist sint pe cit de serioase pe atit de “exotice”. Am vrut sa vedem cum “simte” domnul Schne­cker problemele cu care se confrunta societatea româneasca pe timp de criza. Totul in interviul de mai jos.

R: Vedem ca euro se prabuseste, scade in raport cu dolarul. Cum priviti dumneavoastra aceasta scadere si cum ne afecteaza pe noi, românii?
Niels Schnecker: Revine acolo unde el trebuia sa fie si unde a fost de la bun inceput euro, in mod normal trebuie sa fie undeva intre 1,1-1,2, dolari la euro, ala este locul lui natural. Cresterea euro fata de dolar s-a datorat unui singur lucru si anume, ceva ce a spus si fostul presedinte al Rezervei Federale Americane, Allan Greenspan, si anume ca euro nu poate sa se manipuleze singur, ci poate fi manipulat numai de dolar. Deci scaderea dolarului a fost cea care a fost manipulata de Washington, nu cresterea euro, respectiv pentru a finanta al doilea razboi din golf la care UE a refuzat sa participe. Si atunci, nu vreti sa dati, nicio problema! Au existat semnale la un moment dat chiar din partea Rezervei Federale, cum ca la 1,3 UE va avea probleme iar la 1,5 va fi in genunchi. Si exact asa s-a intimplat. Astfel s-a finantat acea cheltuiala enorma a Statelor Unite. Ca au aparut intre timp crizele, astea sint modalitati de a acoperi un lucru care a fost simplu. Dar locul natural al euro fata de dolar este intr-un interval 1,1-1,2.

R: Ce se intimpla cu leul? Este influentat?
NS: Nu, dolarul creste fata de leu natural, pentru ca leul este legat cit de cit, macar din punct de vedere economic, de euro si atunci, evident ca fata de dolar leul se slabeste. Dar daca va uitati, fata de euro, leul ramine normal. Iarasi, daca vorbim de locul natural al leului astazi, pe datele macroeconomice pe care le avem, inca de anul trecut, am spus foarte clar, leul trebuie sa stea undeva intre 4,2-4,25. Sigur ca gifiim acum ca a ajuns inapoi la 4,2 de la 4,07, dar n-avea ce cauta la 4,07.

R: In opinia dumneavoastra care ar fi fost cea mai buna solutie vizavi de imprumutul de la FMI? Se vorbea de scaderea pensiilor si salariilor sau de marirea fiscalitatii?
NS: Nici una, nici alta. In realitate, existau cu totul alte masuri, mult mai eficiente, mult mai simple si care nu provocau atita nenorocire precum ambele ar fi provocat. Una isi arata deja efectele, vedem demonstratiile din strada, dar acelasi lucru s-ar fi intimplat si pe suprafiscalizare. Hai sa vedem ce. In primul rind, spun de atita timp ca daca din 40% economie subterana, doua puncte procentuale dintre acestea ar fi aduse la suprafata de ANAF… Si va dau un exemplu foarte simplu, care nu ar presupune cheltuieli suplimentare din partea statului pentru a crea sisteme, si anume: contrabanda de tigari. Pur si simplu vamesii ar trebui sa-si faca treaba si nu sa-si ia spaga si sa nu opreasca tirurile. Contrabanda cu produse alcoolice, de data aceasta in interiorul României. Vorbim de fabricile care produc alcool si care stim foarte bine ca produc o parte fiscalizata si o foarte mare parte nefiscalizata care isi face drum in special catre zona rurala. Cu inspectorii pe care-i au deja cei de la ANAF ar putea sa opreasca aceasta contrabanda la sursa, la fabrica, inventariind tonajul de alcool produs fata de cel fiscalizat. Este extrem de simplu calculul, dar este mult mai simplu pentru ei sa-si ia spaga si sa nu vada. Al treilea, panificatia. In domeniul panificatiei, pe linga nefiscalizarea agricola, unde stim ca avem o problema, noi avem o gramada de brutarii care vind piine. Dar care n-au nicio legatura cu statul, ma refer la o legatura fiscala cu statul. Nici acolo nu se face nimic. Cu fortele pe care le au, ar putea sa rezolve partea aceasta. Cele doua puncte procentuale din cele 40% economie neagra daca s-ar aduce la suprafata ar fi fost suficiente pentru a rezolva aceasta problema. Am fi discutat undeva la 3-4 miliarde de euro pe care puteam sa le scoatem la suprafata.

R: Actualul guvern, in situatia creata ce ar putea sa mai faca, ar putea sa mai dea inapoi vizavi de scrisoarea FMI acum sau chiar dupa trimiterea ei?
NS:Teoretic, ar putea chiar sa renegocieze scrisoarea, dupa parerea mea, insa renegocierea scrisorii de intentie si rechemarea delegatiei FMI ar da un semnal extrem de prost in pietele financiare si ar crea un moment de impas mult mai grav decit raminerea cu aceasta scrisoare. Ceea ce as propune insa este ca guvernul in prima luna, si chiar sa o spuna public si sa se tina, in prima luna sa faca acele doua lucruri de care va spuneam, respectiv lupta impotriva contrabandei si scoaterea a 2% puncte procentuale din economia neagra la suprafata cu sistemele pe care le au si doi, moratoriul pe achizitii publice idioate si la suprapret. Daca fac aceste lucruri, dupa o luna vor putea sa renunte la scaderea de 25%, 15%.

R: Oameni politici din UE si din Statele Unite au spus ca actuala criza ar fi o criza de sistem si ca ar trebui schimbat ceva la fundatia sistemului. Adica la nivelul fundatiei capitalismului…
NS: Fara discutie, au dreptate. Daca va uitati, inca de la inceputul secolului XIX o sa vedeti ca fiecare criza a avut ca efect schimbarea orinduirii sociale pe de-o parte si orinduirii energetice pe de alta. Cea de la inceputul secolului XIX a trecut de la feudalism la capitalismul de familie pe de-o parte si s-a trecut la motorul cu aburi. La sfirsitul secolului XIX, prin anii ’80 cind a fost a doua criza am trecut pe de-o parte de la motoarele cu aburi la motoarele cu ardere pe gaz si pe de alta parte de la capitalismul de familie la capitalismul de piata. In criza dintre ’29-’33 am trecut de la motorul cu ardere pe gaz la motorul cu combustie pe benzina si am trecut de la capitalismul de piata la capitalismul de sistem.

R: Si ce urmeaza?
NS: Acum avem deja semnale foarte clare ca in urmatorii 50 de ani vom avea o schimbare dramatica in modul in care folosim combustibilul. Vom trece de la combustibilul fosil la ceea ce noi numim astazi alternativ. Nu stim, va fi pila de hidrogen, va fi vint, va fi soare, inca nu stim. Una dintre ele va trebui sa se detaseze, iar ca orinduire vom trece la o orinduire care se numeste Social Liberala, adica, capitalismul pina in momentul de fata a intrat in contradictie de obicei cu socialismul. Nu ma refer acum la socialismul ca si comunism, ci la socialismul de stinga democratic. S-a ajuns la partea in care, daca va uitati la tarile dezvoltate incep sa se apropie catre centru. Nu mai exista extremitatile stinga – dreapta, ci lumea se intoarce catre centru. Asta o data…
Doi la mina, UE nu este altceva decit, daca vreti, laboratorul, premergatorul unui sistem de globalizare politica, globalizare guvernamentala. Noi am avut globalizarea economica, care acum va continua si se va intari ca rezultat al acestei crize economice. Globalizarea isi va intra in drepturi si va deveni o forma economica reala. In schimb, pe partea guvernamentala noi n-am avut inca globalizare. Pe de alta parte, insa, UE a fost o verificare, putem sa avem o forma de guvern multinational. Si s-a dovedit ca se poate. Are sincope, mai ciriie, mai tiriie, la inceput, dar este baza acelui guvern global. Dupa parerea mea, in urmatorii 50-70 de ani va aparea.

Interviu realizat de Bogdan Panturu

author avatar
Ziarul National
Aceasta sectiune stabileste termenii legali si conditiile in care puteti utiliza site-ul
99 afisari
Zenville

Ultimele știri

proger