Paradox: Fondurile europene si eradicarea evaziunii nu ajuta România

*Economia subterana*

Potrivit profesorului universitar Bogdan Glavan, reducerea economiei subterane este una dintre cele mai gresite propuneri pentru revigorarea bugetului de stat. „Se sustine ca economia subterana reprezinta circa 40 miliarde de euro si daca ar fi fiscalizata atunci deficitul bugetar ar fi eliminat. Matematic e corect, dar nu tot ce este matematic corect este la fel din punct de vedere economic. Propunerea de reducere a evaziunii fiscale demonstreaza ca sustinatorii ei nu inteleg cauzele evaziunii. Ilegalismul economic apare atunci cind legalitatea aduce cu sine o povara de nesuportat. Economia subterana se dezvolta atunci cind impozitarea – confiscarea cistigurilor din tranzactii voluntare intre indivizi – ameninta sa devina o prohibitie de facto a muncii si a initiativei antreprenoriale. Devine mai rentabil sa sfidezi legea si sa intri in economia subterana. Doamne-fereste daca ar fi eliminata economia subterana! Ea reprezinta o supapa prin care piata – reteaua de schimburi voluntare – poate respira”, explica economistul.

*Fondurile europene*

In opinia lui Glavan, cine crede ca fondurile europene pot salva România, greseste. „Fondurile europene sint bani publici, imprumutati românilor prin intermediul guvernului. Economia fondurilor europene este o economie a proprietatii publice (nu o economie privata) si, prin urmare, sufera de toate maladiile care afecteaza alocarea publica a resurselor: imposibilitatea calculului economic, inexistenta stimulentelor pentru combaterea risipei. Credinta oarba in virtutile fondurilor europene nu poate veni decit din partea unora care nu au avut nicio legatura cu proiectele europene. Ar trebui sa se inteleaga bine ca atragerea fondurilor europene presupune cresterea cheltuielilor statului, ca aceasta a pavat dezastrul Greciei si ca ea nu reuseste decit sa creeze un nou grup de – grupul expertilor care stiu sa obtina doar bani publici”, este de parere economistul.

*Schimbarea guvernului*

„Aceasta nu este propriu-zis o masura, dar nu am dorit sa o omit data fiind tentatia multora din aceste zile de a solicita schimbarea guvernului. Nici nu conteaza cine este la guvernare, tot ce conteaza este filozofia de guvernare: vrei sa faci reforma sau nu (ceea ce presupune intii de toate intelegerea cauzelor crizei, bineinteles). Sa presupunem ca de miine guvernul ar fi condus de sfinti – stiti, acel gen de birocrati clarvazatori si morali la care spera teoreticieni precum Dani Rodrik sau Daniel Daianu. S-ar schimba ceva? Ar deveni alocarea resurselor mai eficienta? Nu. Coruptia ar disparea dar bunastarea societatii tot nu ar creste”, conchide Bogdan Glavan.

Ion Bogdan