Paradoxal, cercetarile efectuate in ultimii ani au ajuns la o concluzie cel putin bizara: fericirea incepe la venerabila virsta de 50 de ani. Stresul, furia si grijile nu se mai resimt, la aceasta etate, atit de acut precum in anii precedenti. De asemenea, oamenii care implinesc acesti ani invata sa se bucure din plin de micile placeri ale vietii, savurind altfel o zi obisnuita. S-a constatat ca in ciuda riscului crescut de boala sau deces, oamenii de 50 de ani ignora aspectele negative ale vietii, accentuindu-le pe acelea pozitive. Explicatia ar fi aceea ca, o data cu anii acumulati, omul cistiga si acea intelepciune care-l ajuta sa descopere adevaratul sens al vietii si acea inteligenta emotionala care-i confera pozitivism. Oamenii invata sa-si accepte limitele si reusesc sa-si traiasca la maximum anii ramasi, cu mai mult entuziasm decit o faceau in tinerete. Pacat ca intelegem destul de tirziu ca viata e frumoasa si ca, de fapt, noi o complicam…
Lavinia Iftime