Orice observam in lume sau numai in minte devine o vibratie a noastra. Oricita dreptate am avea privind catre un om, o colectivitate, o situatie sau un eveniment, ceea ce observam se rasfringe imediat asupra vibratiei, energiei, a fiintei noastre. Observind raul din lume doar de dragul observatiei includem vibratia respectiva in cimpul nostru energetic, emitem raul si apoi il atragem prin diferite situatii de viata. Adevaratii oameni spirituali renunta complet la observarea negativitatii doar de dragul observatiei, doar de dragul de a-si exprima o opinie si atrag atentia ca a continua sa judecam lumea inseamna a perpetua, a intari si emite starea de rau. Spiritualitatea nu spune: ”Stati pasivi, nu mai faceti nimic pentru oameni, fiti inerti si prefaceti-va ca nu vedeti suferinta din jur sau rautatea si nefericirea”. Dimpotriva, noi spunem: implicati-va daca aveti solutii! Concentrati-va asupra solutiilor, daruiti, ajutati, respectati fiinta umana, inclusiv inconstienta ei, intelegeti si cresteti ceea ce se numeste calitate umana. Iubiti, acceptati, intelegeti disperarea, compatimiti, traiti mila si cautati partile bune ale oamenilor pentru ca ele sa devina partile voastre bune. Pe masura ce omul intelege ca el isi atrage realitatea prin propriile ginduri si sentimente – chiar daca prin ele descrie lumea sau doar gindeste despre ea, omul devine responsabil. Si din starea de responsabilitate, care vizeaza “perceptia” asupra oricarui lucru, oricarei situatii sau a oricarui eveniment de viata, fie din trecut, prezent sau viitor, omul intelege ca are nevoie de o modificare de atitudine interioara globala. Primele perceptii asupra parintilor si a familiilor noastre, primele judecati la adresa mamelor, tatilor, copiilor, fratilor etc. au nevoie de o restructurare in mintea si-n inima fiecaruia dintre noi. Acestea au devenit credinte si convingeri puternice, au fost inregistrate in subconstient si de acolo continua sa atraga in experienta de azi evenimente care ne tin in stari de suferinta si de durere. Faptul ca purtam in noi convingeri si credinte prin care am judecat pe altii determina – pentru cei mai multi dintre noi – repetarea unor situatii de viata grave. Un om care nu si-a iertat tatal pentru ca era (sa zicem alcoolic, iresponsabil si rau) risca sa repete istoria de viata a tatalui tocmai pentru ca emite judecatile nevindecate in propriul cimp si, in consecinta, atrage ceea ce nu-i place, nu vrea, ceea ce detesta. Iata care este pretul judecatilor si al lipsei de iertare; ajungem sa ne comportam ca si cei pe care-i judecam. Ajungem sa facem ceea ce fac cei pe care nu i-am iertat. Si, trebuie s-o spunem, din capcana propriei energii nu scapa nimeni. Pretul usturator al judecatilor este faptul ca ele ni se inregistreaza in propriul cimp. Daca, insa, observam o realitate negativa, de suferinta, o problema de viata, o situatie colectiva grava (cum si avem acum in preajma noastra) este important sa privim catre toate acestea cu intentia si dorinta de a ajuta, a cauta si a gasi solutii. Aceasta este o atitudine care aduce putere, energie si atrage schimbarea realitatii nefericite. Doar observind cu judecata, cu minie, cu agresivitate, cu indoiala si teama fenomenele sociale includem vibratiile observatiilor in propriul cimp si atragem ceea ce vedem ca este in lumea inconjuratoare. Putem opri aceasta ajutind, sperind, rugindu-ne pentru bine, asteptind sa fie mai bine, cautind solutii la fiecare pas.
National