Ajuns la 60 de ani, pe care ii va implini la toamna, Ion Craciunescu este implicat in afaceri imobiliare, plus in multe altele. Exclus din orice activitate legata de arbitraj, in urma disputei parca fara sfirsit cu Mircea Sandu, Craciunescu pare ca nu-si mai gaseste loc in fotbalul românesc. Dar nici nu cedeaza, ca orice oltean care se respecta, chiar daca stie ca se lupta cu morile de vint. Acum 15 ani oficia o finala de UEFA Champions League si era desemnat al doilea arbitru din lume, iar astazi se lauda cu gradina din spatele blocului, pe care a amenajat-o in ultimii ani, de cind FRF a decis ca nu mai are nevoie de serviciile sale.
– Ce faci, cu ce te ocupi?
– Ma ocup de afaceri imobiliare.
– Ale cui?
– Ale mele si ale altora.
– Si altceva?
– Si mai sint implicat intr-un proiect despre care nu vreau sa comentez.
– Si?
– Si sint salariat intr-o firma.
– Cu federatia mai ai vreo legatura?
– M-a trimis in somaj. Au zis ca nu corespund standardelor lor. Nu ma incadrez in standardele lui Mircea Sandu.
– Ei, lasa, poate te dai pe brazda!
– Cu Mircea Sandu nu voi mai lucra niciodata. N-ati inteles, in 20 de ani, ca daca lucrezi cu Mircea Sandu ori esti obedient lui, ori nu mai esti? Piti n-a fost prieten cu el? Ia sa vedeti ce pateste si Razvan Lucescu. Mai asteptati citeva luni!
– Apropo, de ce s-a scufundat totul cu Piturca? Acu’ s-a facut un an de cind a plecat de la nationala.
– Cu Piti s-a intimplat exact ce s-a intimplat cu toti. Au platit altii la echipa nationala decit antrenorii in ultimii 20 de ani? Ati vazut voi sa plece vreunul din conducere?
„Lupescu s-a bagat unde era mai rau, la arbitraj. Era si mare specialist!”
Nu crede ca arbitrajul românesc a progresat dupa indepartarea sa de la sefia CCA. Ba din contra. „Lasati ca a venit doctul de Lupescu. Ăsta schimba in fiecare an regulamentele si criteriile de participare in Cupa României. Cind a venit la federatie, Lupescu s-a bagat la ce era mai rau, la arbitraj. Era si specialist mare la arbitraj! Iti dai seama ce sfaturi bune le-a dat el arbitrilor… Cite lucruri bune i-a invatat! Nu vreau sa-i mai mentionez numele, dar a mai fost unul pe la federatie care poate sa stea pe banca in Liga 1, dar nu poate sa fie observator la UEFA. Rid si curcile. Toate curcile, din toate comunele”.
Fostul mare arbitru international spune ca ne ducem tot mai in jos. Si ca rezultate si ca mentalitate, ca orice. „Am fost de curind la Caracal, sa vad un meci. Arbitrau unii din Vilcea. Daca stiam, nici nu ma duceam, in fine… Caracal-Corabia. In liga a 3-a e un doctor, al gazdelor, pentru ambele echipe. Fii atent cu ce intra doctorul in teren, la interventii… Cu foarfeca, domne’! Intra si le taia sireturile jucatorilor adversi. Ăstia intrebau: «Ce faci, doctore, de ce le tai?». Cica sa li se aeriseasca picioarele lovite! Iti dai seama, jucatorilor le lua 10 minute pina sa gaseasca sireturi sa le puna la loc! Am ris cu lacrimi, desi e de plins”.
„Eu am senzatia – cind ma uit la fotbalul din România – ca astia au luat modelul privatizarilor de dupa ’90. Modelul fabricilor. Le-au luat, le-au lasat sa moara ca sa le ia terenurile. Asa se intimpla si cu fotbalul. Din pacate. Si lor le place. N-au de gind sa plece. E cel mai bine la fotbal”.
*Vrajeli puse pe hirtie*
Echipa nationala este si ea intr-o perioada neagra, crede Craciunescu, care vede ca vinovat principal tot federatia condusa de Sandu. „La nationala a secat lotul de valori. Ati vazut niste programe cu centre de copii si juniori sau ati vazut doar niste vrajeli ale federatiei? Vrajeli puse pe hirtie si prezentate prin Adunarile Generale. Ati vazut bani alocati juniorilor sau prea multi bani luati ca prime cind echipa nationala s-a calficat la Europene? Cu 6-700.000 de euro faceau un centru de copii si juniori ca lumea. Am auzit ca generatia senzationala, a lui Sava, cu care ne calificam la Europene, nu ne mai calificam. Abia ne-a dat Portugalia 3-1, iar Ungaria 3-0. O generatie de exceptie!”.
*”Pe mine nu m-a cautat nimeni de la DNA. De ce sa ma caute?”*
Fostul sef al arbitrajului românesc n-a dorit sa comenteze prea mult pe seama arestarilor petrecute in ultimul timp. „Despre arbitraj nu prea mai e nimic de vorbit ca l-au dus astia… Nu ma intrebati de DNA, arestari, nu comentez. Omeneste, mi se zbirleste parul pe mine cind vad imagini cu ei in catuse. E greu de imaginat ce simt parintii sau copiii. Ii cunosc parintii lui Marius Martis, oameni de toata isprava. Pe mine nu m-a cautat nimeni de la DNA. De ce sa ma caute? N-au motive. De ascultat, nu stiu daca au facut-o, dar ar fi bine sa o faca. Le dau liber sa ma asculte 24 din 24, daca asta e spre binele tarii”.
*”Ce imi reproseaza Costica-Vilcea sint chestii puerile”*
Craciunescu a lamurit si diferendul pe care l-a avut cu Gheorghe Constantin, arestat in cazul Penescu. Costica-Vilcea i-a reprosat ca nu l-a cautat dupa ce a fost eliberat. „Eu cu Gheorghe Constantin am stat usa in usa la Vilcea. Pe urma, l-am prins fotbalist la Vilcea, s-a facut arbitru, a venit pe linga mine sa invete cite ceva din arbitraj, nu prea am avut probleme cu el, asa, in general. Singurele scurtcircuite care s-au produs au fost cind m-au dat astia afara de la CCA. Dar nu inteleg ce-mi imputa el, ca nu l-am sunat dupa ce a iesit… De ce n-a sunat el?!, dar nu cred ca asta e o problema, cine suna pe cine… Sint chestii puerile. El si-a schimbat numarul de telefon si, daca iti schimbi numarul de telefon, ori anunti prietenii ca ai alt numar, ori ii cauti tu pe ei. Oricum, eu inteleg, pe un fond din asta de slabiciune, emotional, in fine… Nu cred ca poate sa-mi faca vreodata vreun repros, mai ales ca eu am spus, dupa ce l-au luat si l-au cercetat, ca nu e el vinovatul principal, ca sint altii, deasupra lui, mult mai vinovati”.
– Care a fost cel mai bun tusier cu care ai arbitrat?
– De departe, Grigorescu. Pe urma Erdei, Cot, unul Muresan, care e acum la BCR, in Bucuresti.
– Si Avram?
– Nu stiu, n-am auzit de el. Nu l-am vazut!
– Si de astazi, ce asistenti iti plac?
– Sint citiva: Nica, Popa, Sovre…
*”Vodafone si Orange au pierdut foarte mult in urma racirii relatiei cu Porumboiu”*
Cel mai bun prieten al lui Craciunescu a fost Adrian Porumboiu. Cei doi, supranumiti „gemenii arbitrajului”, sint nascuti in aceeasi zi, aceeasi luna si acelasi an! De vreo cinci ani, insa, e frig. „Porumboiu ma suna asa, cam de doua-trei ori pe saptamina. Vodafone si Orange au pierdut foarte mult in urma racirii relatiilor. De la convorbiri de ore pe zi, vorbim de trei ori pe saptamina, ca aia de vin si-ti aduc pachet: ce faci, ce faci, esti bine, da sint bine”.
*Vrea Timisoara campioana*
Favorita lui Craciunescu la cistigarea campionatului este Timisoara, echipa la care a si lucrat acum citiva ani. „Mi-ar placea sa ia titlul Timisoara, Vaslui, Urziceniul, una dintre ele. In ordinea asta. Timisoara vreau cel mai mult. Merita orasul ala, cu fotbal din 1921 si niciun titlu. Urziceniul l-a mai luat, dar Timisoara are istorie. Dupa CFR Cluj nu ma dau in vint. Nu ca nu-mi place, le respect celor de acolo munca, rezultatele, dar intre CFR Cluj si «U» Cluj eu tin cu Universitatea”.
*Un ceas „decent”, Maurice Lacroix*
Ion Craciunescu poarta la mina un ceas Maurice Lacroix, automatic, in valoare de peste 5.000 de dolari. „E un ceas decent. Inainte, cind eram arbitru, UEFA si FIFA ne dadeau cite un ceas cadou. Sigur, nu scumpe, dar foarte valoroase, au o semnificatie aparte. Nu le compari cu nimic. Sint borne importante din viata ta”. L-am intrebat de la ce firme se imbraca. „Cumpar blugi de la Trussardi. Incaltaminte de la Paciotti si Armani. Bluze numai de la Hugo Boss si Armani, iar in privinta camasilor, le prefer pe cele italiene”.
*”Nu stiu daca astazi, Los Angeles si San Francisco sint ca unele orase din China”*
Dintre toate locurile vizitate, Craciunescu a fost impresionat de China. „Am avut ocazia sa vad China de trei ori. Prima data in ’85, apoi prin ’94-’95 si in ultima oara in 2005. Nici nu va imaginati ce impresie mi-a facut tara asta, cum s-a putut schimba in 20 de ani. Ceva incredibil. Nu stiu daca astazi Los Angeles si San Francisco sint ca unele orase din China. Cel mai important lucru pe care l-am vazut in lume a fost Marele Zid Chinezesc. Uluitor. Mai e Muzeul Rembrand din Amsterdam, din cauza caruia era sa intirzii la meci. Ma asteptau oamenii la stadion si eu nu ma mai puteam dezlipi de tablouri. Pe onoarea mea! Si cu Domul din Milano am mai patit la fel”.
*Primul costum, in clasa a XII-a*
„Primul costum de haine l-am avut in clasa a XII-a. Tata mi l-a cumparat. Si m-am dus cu fosta mea sotie in oras, m-am plimbat cu ea pe ploaie si mi-a intrat la apa. S-a facut ca dracu’. Acum am multe costume, dar prefer tinuta casual. Prima pereche de blugi era marca «Lee». Am avut-o prin clasa a X-a. Eram smecher. Daca aveai p’atunci «Lee» erai tare de tot! Ca si cum ai avea astazi toata colectia lui Armani”.
– Cine se imbraca cel mai bine din fotbalul românesc?
– De departe, Gica Popescu. Are gust si-i stau si bine hainele pe el. E inalt, iar acum e mai slab decit era cind juca fotbal. Piti se imbraca bine. Dinu, la fel. Razvan Lucescu. Si Kassai se imbraca bine.
– Si Borcea se imbraca bine…
– Nu mi-a sarit in ochi.
– Si prietenul Porumboiu?
– Si Porumboiu se imbraca bine, dar nu nimereste minecile. Ii ajung pina la unghii. Nu gaseste haine pe marimea bratelor. In rest, are haine de calitate.
*Aventurile bicicletei „Nicolai”*
Lucrul cel mai de pret pentru Craciunescu este insa bicicleta de firma cu care merge aproape in fiecare zi. „Am o bicicleta unicat in Bucuresti. D’aia nici n-au putut sa o vinda hotii. O bicicleta «Nicolai», englezeasca. Mi-au furat-o unii anul trecut, iar dupa o luna am recuperat-o. Au vrut sa o vinda intr-un magazin de echipamente de schi, unde proprietarul ma stia bine. O facusera intr-o luna varza. Mi-au rupt saua, mi-au zgiriat-o, au spart o supapa de la frine. In fine, erau niste copii, n-am avut nici o pretentie. Ce sa fac, sa-i bag la puscarie?! Bicicleta am cumparat-o de la cineva. Pe cea veche – un «Mercedes» – i-am vindut-o lui MM Stoica, am mai pus niste bani si mi-am luat «Nicolai». E mai buna. Aia era de fite. Acum, MM-ul se plimba cu Mercedesul”.
– Un lucru pe care il ai si nu-l mai are nimeni in România
– Medalia de la Champions League.
– Pai, erati mai multi, Porumboiu, Grigorescu si Constantinescu…
– Da, dar medalia pe care mi-a dat-o mie UEFA nu era ca a lor (ride)
– Altceva!
– Mai am o medalie de la juniori, tot la UEFA. Mai am o minge semnata de Maradona, in 1988. Si mai am ceva, am fluierul de la finala Champions League.
*Despre masini:*
„Mie mi-a cam trecut cu masinile. Acum sint adeptul masinilor care se parcheaza usor si pe care le duci cit mai rar la service. Un Audi A4 mi se pare o masina foarte buna”.
*Despre femei:*
„La o femeie ma uit intii si intii daca e ingrijita. Pe urma daca e frumoasa si daca are caracter. Dar nu-mi prea place mie sa vorbesc despre viata privata. Eu sint si am fost un om normal. Poate mai «monitorizat» decit altii”.
*Despre fosta nevasta:*
„Relatia mea cu fosta sotie este exceptionala. Nu buna, exceptionala! Cred ca n-am fost asa buni prieteni nici inainte de a ne casatori. Am fost 7 ani prieteni inainte de nunta. Este o femeie senzationala!”
Pe cine admira Craciunescu din lumea sportului? Printre altii, pe creatorul echipei de handbal feminin Oltchim Rm.Vilcea. „Ce a facut Roibu (n.r. – Constantin Roibu, directorul Combinatului) la Oltchim nu va face nimeni. E om de Champions League, din toate punctele de vedere. Fara el, Combinatul nu mai exista, iar echipa de handbal la fel, nu era unde e acum”.
*Paradisul verde din fata blocului*
Sustinut de primarul Sectorului 3, Liviu Negoita, fostul arbitru si-a amenajat in fata blocului o superbitate de gradina. „Aici erau numai maracini si bolovani. Te mincau serpii. Daca exista vreo gradina la bloc mai frumoasa in Bucuresti imi tai gitul! M-a ajutat domnul Negoita, un om cu adevarat gospodar. Am scos de aici trei camioane de pietris si am bagat opt camioane de pamint. Am plantat de toate. Trandafiri, cred ca sint vreo 3-400 de cuiburi, tui de Germania, merisor japonez, menta, doua cuiburi de salvie, mesteacan spaniol. Am muncit trei ani la gradina asta si uitati-va cum arata, superb!”.
Marius Gherghe
