Din aceeasi prestigioasa colectie, cea a lui DANIEL CARASSO, trebuie sa amintim totodata alte nume de rezonanta ale artei. Astfel, o lucrare de o exceptionala sensibilitate, nascuta sub semnul unui suveran rafinament, este cea datorata unei prezente particulare in contextul creator al secolului XX – MARIE LAURENCIN (1883-1956).
In colectia CARASSO a figurat o acuarela apartinind acestei artiste. Pot spune ca „DEUX JEUNES FILLES” statea cu mindrie, in cadrul expozitiei organizate inaintea licitatiei, printre celelalte „staruri” ale picturii franceze, fiind cu nimic mai prejos decit ilustrii sai predecesori RENOIR, SISLEY, MONET s.a.m.d. Avem de-a face cu una dintre cele mai emotionante interpretari ale misterului fiintei umane, surprinsa in zborul sau inaltator catre astri, prin gratie, printr-o admirabila serenitate, prin gingasie, prin muzica ascunsa a sufletului. MARIE LAURENCIN a reusit cu veritabil talent sa redea in esenta sa efemerul si nobletea omului. Aceasta acuarela m-a impresionat foarte mult. O pot considera ca pe o pagina deschisa catre umanitate, ca pe un crimpei plin de viata din spectacolul lumii. Si, pe deplin meritat, pretul sau de vinzare a fost unul pe masura calitatilor sale de exceptie: 39.654 euro.
O alta lucrare de referinta, prezenta in cadrul licitatiei, chiar daca avem de-a face cu o editie postuma, turnata in bronz in anul 1967 de catre muzeul care-i poarta numele, este „MOUVEMENT DE DANSE, PAS DE DEUX «G»” a lui AUGUSTE RODIN (1840-1917). Mentionam ca ghipsul original care a stat la baza lucrarii a fost realizat de RODIN in anii 1910-1911. Intr-un alt limbaj plastic diametral diferit, vom remarca o noua ipostaza a omenescului patruns de spirit, plin de miscare, de vibratie, de preluare „in ecuatia propriului Eu” a dinamicii „potentiale” a Universului. Absenta detaliilor precise, evanescentul fizionomiei lasa loc – prin rarefierea coordonatelor particularului – ideii legate de om, a sentimentelor care ne inalta si ne justifica miscarea sublima si trecatoare sub soare. Privind aceasta sculptura, s-ar zice ca nimic nu mai conteaza pentru cele doua personaje inlantuite prin ritmica unei muzici plasmuite prin sonoritatile sinelui. Ele sint reflectia trecutului care le naste, a trairilor care le leaga, unite imuabil, impreuna, pentru o clipa care poate deveni eternitate, intr-un dans „care uita timpul”. Cel care a achizitionat aceasta sculptura pentru suma de 48.329 euro merita felicitat, pentru ca aceasta reprezinta, prin insasi existenta ei, o chintesenta de credinta si viziune umanista a maestrului RODIN.
Situata la polul opus, la o prima vedere, opera lui GEORGES ROUAULT (1871-1958) inainteaza tacit printre tenebrele pe care uneori viata ni le poate deschide in cale. Lumea creata de el, in care nu respira deloc optimismul si frumusetea, isi are totusi conexiunile sale cu realul. Departe de a crea un nou univers plauzibil, paralel cu viata, ROUAULT s-a oprit asupra acelor coordonate ale realitatii care incumba drama, forta hipereactiva a trairilor, asupra intunericului pe care ni-l poate aduce citeodata absenta ratiunii. Este o lume marcata de singuratate, de durerea ascunsa a unei lacrimi uscate de pasiuni arzatoare, aprinse prin „asumarea” intelegerii, dar si prin constiinta neputintei. Este drama timpului care se scurge si aduce uitarea, este oglinda regretelor si a momentelor trecute care nu se mai intorc pentru sansa unui nou inceput. Este drama de a trai fara a putea vedea, in fapt, vreodata, soarele. ROUAULT va ramine, cu certitudine, un geniu al dramaticului pentru istoria artistica a secolului XX. Iar tabloul pe care-l detinea CARASSO, „TROIS CLOWNS”, adjudecat pentru 154.900 euro, ilustreaza, fara indoiala, conceptia creativa, perceptia sa profunda si sincera despre destinul aparte al omului.
*(va urma)*
Addenda: Mentionez ca in acest articol figureaza si reproducerile altor lucrari tranzactionate in cadrul licitatiei CARASSO asupra carora nu am facut referire, dar ale caror calitati le recomanda pentru a fi cunoscute de dumneavoastra.
Dr. Robert Bogdan