Nu pretind ca economia nationala e strivita din motivele expuse mai jos. Dar nici nu pot fi ignorati la nesfirsit parazitii angajati la stat, acesti sombolimbozauri ai bugetului, care devoreaza zgirciurile unei tari mistuite de criza dinainte de a aparea criza. Nelucrind intr-un sistem concurential, neavind in fata cui raspunde, pentru ca seful, directorul sau orice cirnat in functie intr-o institutie pe bani publici nu se compara cu patronul, bagabontii astia au doua aspiratii profesionale: confortul propriu si castrarea banului public. Despre functionar, acest atirnator care merita sa se aleaga doar cu hemoroizi dupa cit freaca scaunul ministerial, am mai scris si mi-e sila s-o mai fac. Voi povesti doar ca m-am nimerit intr-o zi linga un astfel de parameci. Mi-a oferit o carte de vizita impanata ca un catalog de muzeu si pe urma s-a ilustrat. Ce tablou! Bugetofag in actiune! Ocupa, nici mai mult, nici mai putin decit functia de consilier al unui ministru. Am stat linga idiot 3 ore, timp in care a rupt computerul. A citit 14 bloguri, 29 de site-uri, a jucat poker pe calculator, iar la sfirsit a scos la imprimanta o jumatate de foaie A4 cu niste banalitati pentru ministru, ciordite tot de pe net. Mai interesant, insa, mi s-a parut soferul lui, platit tot de noi. Manevrantul de volan si inca 20 de schimbatori de viteze o lalaiau in parcare, desfacusera cutiile de table pe capote, dar motoarele masinilor turau ca la raliu. Indiferent cit ar astepta, 20 de minute sau 5 ore cheia e in contact, fiindca atunci cind vine boss-ul, acesta trebuie sa fie regalat cu aer conditionat vara si caldura iarna. Se aude, pensionari, someri, gravide?