*Potopul lui Ziusudra*
Aparitia recenta in România a cartii “Potopul lui Noe”, a cercetatorilor americani William Ryan si Walter Pitman, a stirnit un “val” de controverse. Din nou! Pentru ca americanii prezinta ipoteza ca potopul biblic s-a petrecut in urma cu 7500-7600 de ani (5500 i.C), la Marea Neagra. Si oceanologul american Robert Ballard crede ca potopul biblic a fost la Marea Neagra, dar in urma cu 12.000 de ani, cind marea era un urias lac de apa dulce, peste care ar fi navalit apele Marii Mediterane, rupind pragul de la Bosfor. Unii “oameni de stiinta” români s-au raliat ipotezei lui Ryan si Pitman, motivind astfel de ce nu exista civilizatie neolitica in Dobrogea. Arheologul Gheorghe Serbana este de parere ca exista ceramica neolitica in Dobrogea „cam dupa fiecare aratura de primavara si toamna”. „Eu insumi am descoperit in situl arheologic Mihai Bravu, la nord de Babadac, un topor de piatra din neolitic si ceramica neolitica, incizata cu figuri geometrice si cu butoni sau note muzicale. Nu exista niciun hiatus de civilizatie in Dobrogea”, a declarat Gheorghe Serbana. Mircea Trifulescu, doctor in geologie, nu are nicio indoiala ca Marea Neagra se afla aproximativ de un milion de ani intre “hotarele” actuale. Cercetatori de la Universitatea Birmingham, folosind un program de calculator, au aproximat ca potopul descris in Biblie a avut mai multe „faze”: una care s-a petrecut acum 800.000 de ani si alta acum 200.000 de ani. Asa, mai merge! Cea mai veche sursa scrisa despre Potop, care cita o traditie orala straveche, este epopeea sumeriana Atra Hasis, in care Noe era de fapt Ziusudra, iar arca o „elippu tebiti”, o „corabie cu acoperis sus si jos, care se poate rasuci si rasturna, intarita cu smoala”. Zeul care a dat dimensiunile navei a lasat si un navigator, pe Puzur Amur, care urma sa duca submarinul la un punct de intilnire, dupa potolirea apelor.
*Samba, un dans al zeilor*
Carnavalul de la Rio a debutat la 1723, cind colonistii din insulele portugheze Acores, Madeira si Cabo Verde l-au introdus ca „entrudo”, o celebrare de tipul „stropitului” de Pasti de pe la noi, din Ardeal, doar ca la noi oamenii se stropesc cu apa curata si mai nou cu parfumuri, iar la ei cu tot felul de lichide dubioase, inclusiv continuturi de olita. Si, in timp ce ardelenii se imbraca fain si se aduna in grupuri, mergind pe la casele fetelor, la ei, barbatii defilau aproape goi, dansind pe ritmuri africane, foarte senzuale, puritanii ferindu-si fetele de astfel de privelisti. Carnavalul are la baza cultul Candomble, care presupune posedarea fiintelor umane de catre zei ancestrali, iar dansul frenetic ajuta la intrarea in transa. Adesea, ritualul se incheia prin dezlantuirea simturilor. Asa a aparut „samba”, termen care se referea initial la ritualul Candomble. Tia Ciata este cea mai faimoasa preoteasa de care este legata introducerea sambei la Carnaval. Prin 1854, ritualul Candomble se desfasura in curtea casei ei, de unde tinerii plecau dansind, colindind strazile in stare de transa. Traditia reginelor a inceput in 1873, iar alaiul insotitor avea rolul de a pazi tinara sa nu fie rapita, iscindu-se deseori incaierari. Abia prin 1928 au aparut scolile de samba, reusind in timp sa impuna defilarea cu dans si „barci tematice”.
