Jurnalismul pe intelesul semidoctilor

N-o sa-mi pot explica niciodata de ce de la PR la mass-media, in România, toate domeniile in care comunicarea joaca un rol important devin gazde generoase pentru o groaza de neaveniti. Cu sau fara scoala de profil (tinind cont de calitatea acesteia, aproape ca nu mai conteaza daca o ai sau nu), cu o limba romana care le face deservicii la fiecare cuvint scris sau pronuntat, cu amintirea migrenei ce i-a izbit cu prima idee rumegata, toti
acesti “profesionisti” ai vorbirii si scrisului au transformat aceste medii intr-un tinut al tuturor posibilitatilor. Sa fii ziarist sau copywriter intr-o agentie de publicitate, PR manager (cum altfel decit manager?) sau simpla asistenta personala a unui director sint tot atitea modalitati de a te cuibari intr-un locsor caldut de munca, unde nicio competenta reala nu este obligatorie, niciun criteriu nu este suficient de ferm pentru a nu fi calcat in picioare.
“Adrisantii” mesajelor, fie ca vorbim de cititori sau de partenerii de afaceri, de telespectatorii unui show TV sau de potentialii cumparatori ce trebuie convinsi prin intermediul unui spot publicitar, se “bucura” de un dispret pe care nu-l merita. Dispretul semidoctilor. Sint fapte de care ma lovesc in egala masura in viata de zi cu zi si in cariera. Care vin si trec, dar mai niciodata nu sint amendate.
Spre exemplu, ieri, “Evenimentul Zilei”, despre care se spune ca ar fi un ziar serios, aparea cu titlul ridicol pe prima pagina “Un maghiar salveaza padurile României”. Cu alte cuvinte, ceea ce conteaza nu este ca personajul in cauza este cetatean român si nici ca ocupa functia de ministru al mediului, deci este… “de resort”! Nu incerc sa fac un proces de intentie jurnalistului cu pricina si responsabilului de numar care a aprobat un titlu atit de idiot care, chipurile, sa vinda ziarul. Spun doar ca nivelul de profesionalism presupus de o astfel de optiune tinde spre zero. Sa ne miram ca stirile-bomba din tabloide par frinturi de altercatii in piata? Macar ziarele de scandal sint mai oneste: nu si-au arogat niciodata “titlul” de produse media “quality”.
Asadar, la ce teme de articole sa ma astept pe viitor? Un tigan dirijeaza “Rapsodia Româna”? Un arab salveaza monumentele istorice românesti? Un evreu militeaza pentru introducerea icoanelor in scoli? Hai ca se poate!
Radu Lilea