“Spune ce vrei!”

Spuneam ieri ca experientele negative ale vietii sint in slujba constientei noastre. Daca un alt om face un lucru neplacut in relatia cu noi si ne simtim furiosi, instantaneu sintem constienti de “furia” proprie. Este drept ca altul a facut ceva neplacut, dar si mai drept este ca noi ne-am infuriat. Dovada faptului ca aceeasi fapta trezeste diferite reactii in fiecare alt om este insasi viata de zi cu zi. Daca unul intoarce si celalalt obraz cind este lovit, altul intoarce pumnul, unul devine deprimat, altul furios, unul judeca aspru, iar altul iarta imediat. Pe linga puterea exceptionala a experientei de a scoate din inconstient chiar si cele mai ascunse trairi umane pentru a le aduce in lumina constientei, trairea negativa ne arata ca ceea ce se intimpla acum in viata noastra nu este ceea ce ne dorim. Fundamentul perpetuarii negativitatii umane provine din faptul ca noi nu privim experientele vietii ca pe instrumente aflate in slujba constientei si nu ne folosim de rolul lor vindecator. Noi perpetuam negativitatea pentru ca judecam ceea ce vedem ca se intimpla in afara noastra, proiectind cauza suferintei asupra altora, si neglijam ceea ce se intimpla in interiorul nostru. In consecinta, nu stim ca ceea ce nu vrem si se manifesta sub forma emotiilor si a gindurilor negative este un indiciu pentru ceea ce vrem. Mintea afirma cu obstinatie ceea ce-i displace, ceea ce-i negativ, rau, barbar, absurd si nedorit, in vreme ce dorinta ramine ascunsa in spatele negativitatii. Afirmatiile noastre sint, apoi, energizate, prind viata, caci “la inceput a fost Cuvintul si Cuvintul era Dumnezeu”, ne spune Biblia. Asadar, experienta devine vindecatoare atunci cind cautam in umbra neplacerilor ceea ce am vrea sa fie. Daca ne simtim lipsiti de dragoste din partea unui om, tocmai atunci cind omul se comporta jalnic cu noi, stim ca ne dorim sa fim iubiti cu adevarat. Stim ca ne putem gindi la ceea ce ne dorim de la oameni si putem exprima aceste dorinte doar in sinea noastra. Ce facem noi, insa, in cele mai multe cazuri? Noi exprimam continuu ceea ce ne displace. Noi ne tinem de defectele oamenilor. Mintea noastra ii judeca. Ii detesta. Ii uraste. Ori se infricoseaza de ei. Si-n vremea aceasta ramine inconstienta de adevaratele dorinte si nevoi. Ba, pe masura ce trece timpul, mintea se programeaza mai puternic negativ, programele acestea prind radacini masive, precum pomii batrini si, pentru multi ele devin a doua fire. Este deosebit de important sa retinem ca experientele negative ne dezvaluie o dorinta de care nu sintem constienti. Si nu-i indeajuns sa ne gindim o secunda la dorinta de a fi iubiti, cit sa ne formulam mental, ca si in scris, ce inseamna iubirea pentru noi. Daca un om ne trateaza cu indiferenta, este clar ca ne dorim mai multa atentie, mai multa mingiiere, mai multa prietenie si caldura. Insistenta de a gindi si a ne concentra asupra dorintei atrage, in cele din urma, in viata noastra ceea ce ne dorim. Ce facem noi adesea? Ii reprosam celuilalt indiferenta, ne suparam, ne certam, aruncam vorbe regretabile si, prin aceasta, raminem sub puterea fortelor inconstiente. Care trebuie sa devina mai puternice, sa ne zgiltiie mai persistent pentru a ne transmite mesajul: “tu asta vrei, spune ce vrei, gindeste-te la ce anume vrei. EU sint aici pentru ca tu spui doar ceea ce nu vrei”. Caci aceasta-i creatia: stiinta de a afirma si a gindi ce vrei.
National