E de rau, va zic! Plaur, satul tulcean de care a auzit oricine din lumea asta si pe care l-ar fi zugravit in operele sale si Seic Spir, ascunde un secret monstruos. O gaina. Dar nu gaina in sine, cu corpul ei, cu aripile ei, cu ciocul si tirtita ei, e periculoasa. De o vezi cotcodacind, n-ai da pe ea mai mult decit ai da la alimetara. Nu, e banala, ametita si inofensiva, la prima vedere, pentru ca marea realizare a diavolului a fost sa te convinga ca nu exista. Ooo, dar cit de nerozi sintem, cit de ignoranti… “Gaina din Plaur”, pentru ca astfel o sa-i ramina numele pe tablitele de piatra, singurele unelte de cronicar pe care vom scrie in curind, va schimba profund lumea pe care o stim.
Povestea monstrului galinaceu incepe cu o conspiratie nerusinata. In batatura unui taran din Plaur salajluia un demon care pusese stapinire pe gaina care dadea cele mai multe si mai mari oua, insa nimeni nu stia asta. Gaina tantosa isi vedea de ciugulitul ei ca si inainte, astfel n-ai fi spus ca e posedata de vreun spirit vechi si malefic. Asta pina cind invatatii de la oras au avut o banuiala si au comandat imediat o descindere in forta in ograda taranului din celebrul sat Plaur. Si sa vezi, ca-n filmele cu Ceac Noris, cum membrii Unitatii Operationale Centrale din cadrul ANSVSA au identificat pericolul aviar si au dezlantuit un comando armat.
Mascatii, dotati cu scuturi, roboti pirotehnici, grenade antitanc si dispozitive speciale de exorcizat gaini posedate de aviara au descins in batatura celei mai cunoscute gospodarii din Plaur si au lichidat gaina satanica. Imediat dupa executie au remarcat ca o alta gaina prezenta simptomele posedarii, pesemne demonul facuse transferul in alt corp galinaceu, in incercarea de a se fofila. Pac, o grenada ofensiva spulbera penajul celei de-a doua gaini. Demonul aviar este insa siret. S-ar putea sa fi fugit din nou, sa fi pus stapinire pe alt trup de motata. In satul Plaur, in gospodaria izolata a taranului care ar putea fi acuzat de tainuire si complicitate cu gainile sale, s-au mai auzit citeva explozii, apoi panica si comanda: “foc de voie!”. Harmalaie mare, cotcodacit, agonie. Apoi un nor de praf si ceva fum se ridica incet si totul ingheata. O noua incercare a raului de a pune stapinire pe planeta Pamint a fost dejucata.
Exorcizarea moderna a reusit, rasuflam usurati, momentan. Dar cine stie unde mai poate lovi focarul si unde mai poate oua saminta raului.
Monsieur Seftime