Banii n-aduc fericirea. Sa pornim de la premisa asta si sa o intarim un pic. Adica trebuie sa fim siguri ca banii n-aduc fericirea. Da’ deloc. Dar nu putem sta cu miinile in sin, asa, ca prostii, si sa ne prinda dedesubt vreo gramada de bani total nepregatiti pentru nefericirea pe care o aduc. Daca moare vreun unchi de prin Kuweit si lasa pompa de benzina din curtea lui, mostenire? Ce te faci atunci? Ca tu n-ai vrut bani, ca zici ca n-aduc fericirea, basca mai sint si ochiul dracului, cum zice bunica. Si, pac, a dat averea peste tine si te cuprinde nefericirea. Dom’le, niciodata nu trebuie sa te ia prin surprindere ghinionul vreunei mosteniri babane. Trebuie sa te pregatesti temeinic pentru treaba asta, asa cum isi cumpara unii cosciuge din timp ca sa nu-i ia doamna cu coasa prin surprindere. Asta daca-i gaseste p-acasa, atunci cind ii cauta, da slabe sanse sa se intimple asta pentru ca sint de obicei la Brico, in cautare de ace, brice si …burghie. Deci, eu ma pregatesc cit pot de bine pentru neprevazut, n-as vrea sa ma copleseasca vreun porcoi de bani venit cine stie de pe la ce ruda, sa cad in depresie si sa-i cheltui pe toti pe la psihologi. In primul rind, mi-am cumparat o masina de numarat bani, pe care am asezat-o frumos pe o masuta, in garsoniera. Ca sa n-o prinda praful pina cind banii n-o sa-mi aduca fericirea, am acoperit-o cu un mileu, frumos, original. Deasupra, bibelou’, modelu’ lu’ peste. Mi-am mai luat si doua seifuri medii, las sa fie, mai bine pregatit decit surprins de avalansa de lovele. Pe astea doua le-am pus strategic, momentan functioneaza ca minibaruri in care tin salam. Nu in ultimul rind, am dat anunt la ziar. Suna asa: “Angajez contabil care sa stea degeaba pina primesc mostenirea”. Niciodata nu e rau sa ai un contabil aproape. Pina acum, nu m-a sunat nimeni, n-or avea unitati pe celular. Si am mai dat un anunt. Suna asa: “Om al muncii, deosebit de talentat in orice, caut un loc de munca in orice domeniu. Aptitudini: polivalent. Pasiuni: planuri de viitor”.
Monsieur Seftime
