*(continuare din data de 15 martie)*
Citeva sfaturi pentru a amina fenomenele imbatrinirii
1. Un aport suficient de calciu, vitamina D2, lumina, un mod adecvat de hranire, miscare zilnica si un aport hormonal condus cu prudenta si chibzuinta medicala pot prelungi tineretea. Aportul hormonal poate fi util, deoarece se stie ca HGH (hormonul de crestere), care are o influenta asupra masei musculare, troficitatii pielii, memoriei, sistemului imunitar, scade categoric cu virsta. Testosteronul, estrogenii si DHEA (dehidroepiandrosteronul), melatonina, eritropoetina, nu fac exceptie de la regula – prin urmare, la nevoie, pot fi prescrise de medic.
2. Imbatrinirea organismului este strins legata de uzura celulei sub influenta asa-numitelor ROS (Reactives Oxigen Species), faimosii RADICALI LIBERI. Acesti radicali sint substante chimice ce pot deteriora atit membrana cit si formatiunile din nucleul celulei, accelerind scurtarea ceasurilor biologice sau precipitind LDH – colesterina. Complexul de masuri care urmareste introducerea in nutritia zilnica a alimentelor ce contribuie la anihilarea radicalilor liberi insumeaza de fapt principiile unei alimentatii sanatoase moderne anti-aging.
*Iata citeva principii practice importante ale alimentatiei sanatoase:*
– 65%-70% din caloriile necesare zilnic trebuie acoperite cu polizaharide de calitate (piine integrala, cartofi, orez natur, paste fainoase din faina integrala, fructe si legume)
– Proteinele necesare trebuie luate din lapte si produsele lactate, peste, oua, carne, pastai, necesare fiind cam 100 g pe zi (1,2g / Kilocorp).
– Cit mai putine grasimi si carne grasa, salam, oua, brinza; grasimile cele mai sanatoase provin din plante (ulei din nuci, scaieti, in, masline, rapita) peste (somon), totalizind nu mai mult de 30% din necesitatile calorice zilnice.
– In ceea ce priveste cantitatea zilnica de alimente, toti cercetatorii sint de parere ca cine vrea sa traiasca mult si sa fie sanatos trebuie sa manince mai putin (25% sub nevoile calorice)
– Sa nu lipseasca din alimentatie microelementele cu rol catalizator si antiradicalii (minerale, vitamine). Sistemul antioxidativ este complex; el detine enzime ce contin vitaminele C, E, seleniu, cupru, carotenoide si – foarte important! – flavonoidele.
*Dintre cele mai eficiente flavonoide citam:*
a) Quecetina din ceapa, gutui, mere, varza verde; b) Rutosidul din anghinare; c) Resveratrolul din vinul rosu; d) Epigallocatechina din ceaiul verde; e) Naringinul din grapefruits; f) Hesperidina din portocale; g) Apigenina din telina; h) Kaempferolul din andive; i) Cyanidina din cirese.
Pentru a profita de calitatile protectoare ale flavonoidelor:
– mincati merele si rosiile cu coaja
– beti suc de mere tulbure
– fructele si legumele trebuie consumate in sezonul lor.
– daca fierbeti legumele, folositi apa de la fiert pentru sosuri.
Microelementele (tablete) se comercializeaza in farmacii.
*Substante la moda cu aport de vitalitate:*
– carnitina („arzator” de grasimi); in prezenta unei cantitati mari de vit. C intensifica transportul produselor de metabolism din mitocondrii. Stabilizeaza membranele celulare, este antioxidativa, protejeaza celulele nervoase si amelioreaza sistemul imunitar. Necesitatile zilnice sint de aprox. 300 mg, dar uneori sint necesare doze de pina la 1000 mg. Organismul fabrica aprox. 30 mg. In 100 g de carne de oaie se gasesc aprox. 200 mg;
– Coenzima Q10 (ubichinona 10) serveste ca si L-carnitina la recuperarea energiei de la nivelul mitocondriilor. Lipsa ei pune in dificultate functionala muschii, inima si alte organe. Organismul o sintetizeaza din fenilalanina, tirozina si metionina. In muschiul cardiac la virstnici scade cantitatea existenta. Dozarea zilnica 10-30 mg.
– Ginkgo biloba si ginsengul imbunatatesc aportul de singe mai ales la nivelul creierului.
3. Activitatile sportive moderate, adaptate starii fizice a organismului si practicate fara stres sint binefacatoare.
Regula generala: nici o activitate sportiva nu trebuie sa puna tesuturile in „sete” de oxigen (cu arderi anaerobe)!
Antrenorii din salile moderne de sport sint instruiti sa recomande module de antrenament in functie de TA (tensiunea arteriala) si puls, in timpul si dupa efort.
4. Practicarea metodelor de relaxare este benefica pentru organism: exercitiile de meditatie eficientizeaza miscarile respiratorii; relaxarea tuturor grupelor musculare, dupa contractia lor seriata, constienta, este reconfortanta; „antrenamentul autogen” actioneaza prin autosugestie – pe un fond muzical armonios, te autosugestionezi ca ti-e bine!
Somnul este, de asemenea, deosebit de important. Somnul nocturn profund are un rol regenerator si de triere a informatiilor primite in timpul zilei. Somnul superficial din timpul zilei (o scurta „atipeala” de 10-15 minute) are un rol de revitalizare! O metoda simpla de a nu prelungi o „atipeala” de dupa prinz, care ar tulbura ritmul zilei, este de a adormi cu o legatura de chei in mina. In momentul cind cheile cad, somnul superficial devine profund… si e cazul sa te trezesti!
Printre cele mai cunoscute metode de relaxare sint yoga si rugaciunea.
5. Mentinerea unei stari intelectuale onorabile este realizabila cu ajutorul unui program de HIRN JOGGING (joggingul mintii). Importante sint: contactele sociale zilnice cu conversatii interesante, cu dispute pe diferite teme de actualitate, citind lectura de beletristica, carti cu probleme de sah, reviste stiintifice, cuvinte incrucisate, vestile zilei, activitati in cadrul hobbyului, o noua limba straina. Tot atit de important este sa cauti sa gusti orice traire pozitiva, oricit de mica ar fi.
Dr. Dana Jianu
Medic primar chirurgie plastica-estetica
Doctor in stiinte medicale
