E frumos afara. Stau in curtea stabilimentului, pe bancuta. Si sint foarte singur. Gogu de la cazane s-a dat disparut pentru ca e indragostit. Atit de indragostit ca intr-o noapte a uitat de cazane, cu gindul la grasa lui, de era sa sara alea in aer. Napoleon a avut si el probleme. Dupa o discutie de o noapte pe care am avut-o cu el, a constientizat pe bune natura universului cuantic. Era asa fericit. Ridea ca un copil si atingea diferite obiecte si zicea: “Tu nu existi. Nici tu nu existi. Ha-ha!”. Si, asa, exaltat a iesit din salon, si-a luat avint pe hol si a vrut sa intre prin zid, fiind convins ca zidul e doar o iluzie. Si s-a izbit atit de tare de realitate incit si-a spart nasul si capul si acum e la sectia de recuperare. Si cum si domn’ doctor e in concediu, iaca am ramas singurel. Dar ce vad?! Motanul Virgil apare tiptil in curte si are tras pe coada un covrigel. “Cineva si-a batut joc de el”, gindesc eu. Si imi aminteam cum credeam dupa Lovilutie ca in scurt timp vor umbla si in România ciinii cu covrigi in coada. Si au trecut 20 de ani si singurul ciine cu covrig in coada pe care l-am vazut e de fapt o pisica pe numele lui motanul Virgil, mindria si mascota stabilimentului. Auzeam la radio zilele trecute un d-ala de-si zice om politic care spunea ca o s-o ducem mai bine peste 20 de ani. Chiar nu remarca nimeni fraiereala constanta la care sintem supusi?! Ne cred pe toti niste prosti… Chiar asa de oligofreni sa fim sa nu ne dam seama ca niciodata nu o vom duce “bine” in planul material? Acu’ zic 20 de ani, trec cei 20 de ani si zic ca peste 20 de ani… Si asa, sistematic, fiecare generatie devine una de sacrificiu. Si totul se repeta la 20 de ani. Si sa fie mai bine ce? Sa traim ca in Occident ca sa ce? Sa consumam mai mult si mai mult. Sa ne inchinam si mai pios la zeul ban? Sa devenim si mai roboti decit sintem? Sa transformam bisericile in discoteci asa cum se intimpla in Nemtia? In universul cuantic fiecare isi creeaza fara gres propria realitate. Te crezi sarac, esti sarac. Te crezi prost, esti prost. Te crezi fara sanse in viata, universul nu-ti da nici o sansa. Vrei o masina de fite, universul ti-o da, dar cu un pret pe care nu-l vei putea plati. D-asta le spun eu la toti: “Uita-te mai atent la tine, vezi de ce ai cu adevarat nevoie si actioneaza. Daca vrei sa fii fericit cu tine, cu siguranta vei fi. Daca vrei sa fii fericit cu obiectele, vei fi. Putin… Pa, ca am obosit si tre’ sa-i scot lui Virgil covrigul de pe coada.
Pandan Bogturu