In Dinamo-Steaua, mingea a avut ghinion. Nu s-a intilnit si precupeata cu niste fotbalisti. Care s-o mingiie, sa-i dea adrese. Cirnatarii suiti pe crampoane o zgiriau. Mi-as fi dorit sa iasa 0-0, ca sa nu ia nimeni banii, pe fomica asta. Cind Steaua era cu un fotbalagiu in minus, la Dinamo a intrat scapatarea Caselor Regale, Printul Adrian Cristea, ca sa joace ciumalaii 10 la 10. Oricum, ne-am distrat sanatos, pe indelete. Bostina a chelit la meciul asta, ca inainte se lauda cu un par de Boney M. Iar Plesan isi va reveni doar la autopsie. Medicamentul fotbalului românesc, Hagi, a prezis ca aceasta stocarie se va rezolva din executii. Cit de ingaduitori sint uriasii! Comicaria s-a transat din gafe. Vorbele conducatorilor au alergat mai rodnic decit mingea. Iar la sfirsit, sefii triumfatori au uitat sa-i multumeasca si lui Ţalnar. Au vorbit, ca intotdeauna, despre „noi, oamenii de afaceri” si despre galerie, ca trebuie sa te pui bine cu plebea. N-a zis nimeni, cu exceptia lui Dinu, ca Ţalnar e mai bun decit Rednic si Andone la cub, nu la patrat. Persoana care m-a impresionat placut a fost Gigi Becali. Aceasta constiinta civica a României si-a elogiat adversarul. Tip urban, europarlamentar.