Dupa mai multe cazuri tragice in care, anii trecuti, citiva români au murit din cauza epuizarii prin munca, iata ca noul caz al angajatei de la compania de cercetare Ipsos, care a decedat simbata, mai pune o gramada de paie pe foc. Iar daca in Occident nu prea se fac ore suplimentare sau daca se fac sint platite dublu, la noi, in marea majoritate a companiilor orele suplimentare exista din plin si, pe deasupra, plata lor este o exceptie, nu o regula. De aici si stresul suplimentar al angajatilor care, nu o data, au murit la datorie.
*Tinar, emotiv, sedentar*
Cum ar putea arata cel care se epuizeaza prin munca? Citeva caracteristici posibile: peste 25 de ani, emotiv, sedentar. Poate fi descris un portret-robot al angajatului predispus sa ajunga in aceasta situatie? Medicii psihologi evita sa se pronunte in linii concrete, insa traseaza o serie de caracteristici principale, informeaza site-ul dailybusiness.ro. “Cei care ajung sa se imbolnaveasca la serviciu sint in principal cei cu un sistem imunitar deficitar, persoane cu o constitutie fizica firava, in special femei trecute de 20-25 de ani”, a mentionat Mihai Anitei, presedintele Colegiului National al Psihologilor din România. “Putem lua in calcul si o anumita labilitate psihica, intervenita pe un fond de emotivitate”, a aratat psihologul Manuela Nita. Potrivit expertului, in zugravirea unui potential portret-robot ar trebui sa includem si posibila influenta a mediului familial, dar si situatia economica a persoanei respective. “La 20 de ani, entuziasmul si energia specifice virstei te fac oarecum imun. Dupa 25-30 de ani, incep sa apara primele probleme, se acumuleaza stresul, apar primele semnale de oboseala, iar cei care nu reusesc sa aiba un stil de viata normal, o alimentatie adecvata, pot ajunge sa clacheze”, a mai declarat pentru dailybusiness.ro Mihai Anitei.
*Tipic românesc*
Pe scurt, cei care au sanse mari sa se imbolnaveasca din cauza muncii in exces sint femeile care exceleaza cu dietele, barbatii care abuzeaza de
alcool, cafea, energizante si tutun, persoane sedentare, angajati fara o viata personala, inclusiv sexuala activa, cu totii pot fi inclusi in categoria celor care pot claca din punct de vedere fizic la locul de munca. Totusi, cum s-a ajuns aici? Moda au lansat-o multinationalele in anii ’90. Aici, puterea de munca a românilor entuziasti a fost exploatata la maximum de patronii straini. Treptat, insa, placerea de a lucra intr-un loc de munca civilizat s-a transformat, pentru multi, intr-un calvar. Pe nesimtite, odata cu dezvoltarea businessurilor, norma de munca a crescut, iar orele suplimentare au devenit obisnuinta. In Occident, la companiile-mama, salariatii plecau la ora 18.00 de la serviciu, in timp ce colegii lor români continuau sa munceasca. Pe rupte…
Ion Bogdan