*Imbatrinirea – un fenomen complex*
Procesul de imbatrinire este complex si devine vizibil prin riduri, albirea si caderea parului, reducerea masei musculare, scaderea in inaltime, insomnie, afectarea vederii si auzului, dispnee (greutate la respiratie) la efort, slabirea memoriei.
In realitate, aceste semne traduc faptul ca procesul de imbatrinire implica organe si sisteme ale organismului modificindu-le parametrii si randamentul. Conceptul de anti-aging nu este altceva decit un complex de masuri care au ca scop deplasarea fenomenelor imbatrinirii catre o virsta cit mai inaintata.
Pielea, acest organ important asupra caruia isi pune amprenta fiecare ora de plaja sau de solar, ne tradeaza de la distanta: isi pierde elasticitatea, prezinta riduri si pete, se subtiaza.
Chiar la batrinii care nu stiu sa fi fost bolnavi, irigatia cu singe a organelor, inclusiv a creierului, deci oxigenarea tesuturilor se diminueaza din cauza pierderii elasticitatii si astuparea partiala a vaselor sanguine. Se intelege ca, in aceste conditii vitregite, creierul, un mare consumator de glucoza si oxigen, este vulnerabil. Sa nu uitam ca nu numai masa musculara are nevoie de antrenament zilnic pentru a nu se atrofia, ci si celulele nervoase. Ele sint in stare sa formeze noi legaturi (deci sa se pastreze „tinere”) indiferent de virsta daca stim sa „ gustam” orice mica bucurie, sa fim mai nepasatori fata de necazuri, sa citim, sa conversam zilnic, sa dezlegam probleme matematice, sa jucam sah sau bridge.
Scaderea in inaltime se datoreaza atrofiei generale legate de o vascularizare diminuata, dar se pare ca si scaderii productiei hormonale in organism. Aceste doua cauze duc la reducerea in grosime a discurilor intervertebrale si a tesutului cartilaginos de la nivelul articulatiilor precum si a intregii mase osoase.
(Va urma)
*Citeva teorii despre factorii implicati in fenomenul de imbatrinire:*
1.Teoria consumului de energie. Plecind de la ideea ca broastele testoase si elefantii – animale recunoscute ca „lente” – traiesc mult, se poate afirma ca a sti sa-ti economisesti energia fizica si spirituala poate fi un secret al pastrarii tineretii.
2. Teoria radicalilor liberi (Reactives Oxigen Species – ROS). In organism se produc fenomene oxidative (de ardere defectuoasa) care tulbura procesul de formare a energiei in mitocondrii (uzinele de energie ale celulei). A sti sa reduci cantitatea acestor adevarate „deseuri” in organismul tau poate fi alt secret al antiimbatrinirii.
3. Teoria hormonala. Odata cu trecerea anilor scade productia hormonala printre care hormonii sexuali- estrogeni si androgeni, precum si melatonina (hormonul de somn). Or, se stie ca majoritatea proceselor de reparare si regenerare se produc in somn si, de asemenea, ca scaderea hormonilor sexuali contribuie la o serie intreaga de procese degenerative.
4. Teoria „intoxicatiei” cu zahar. Este legata de productia de insulina (hormonul care contracareaza excesul de zahar in singe). Cei care maninca in cantitati mari dulciuri rafinate, pure, nu zaharuri din cereale integrale, piine, orez, cartofi, forteaza productia de insulina. Cercetarile au demonstrat ca animalele de laborator care au fost mentinute cu un nivel coborit de insulina au trait de sase ori mai mult decit celelalte.
5. Teoria alimentatiei. Studiile au aratat ca, astazi, oamenii maninca mult mai mult decit le este necesar. Cercetarile au demonstrat ca animalele de laborator care sint hranite hipocaloric traiesc mai mult decit celelalte, alimentate normocaloric.
6. Teoria stresului. Se stie ca problemele, conflictele, necazurile scad numarul de celule nervoase si imunitatea (protectia naturala a organismului fata de boli), pe cind bucuria, optimismul sint adevarate „medicamente” naturale. Un factor de stres poate fi exagerarea activitatii sportive (fitness, jogging etc.), dar si practicarea sporturilor cu mare consum de energie (ex: alergatorii de cursa lunga) care produc in exces cortizolul (hormonul de stres).
7. Teoria mostenirii genetice. Cel putin pina acum, problema mostenirii genetice a fost legata, nu de existenta unei gene a vietii lungi, ci de prezenta unor mecanisme de aparare si reparare, precum si de lungimea ceasurilor biologice (telomerele) cu care ne nastem. Multe laboratoare din lume lucreaza la schimbarea acestor ceasuri biologice, si cercetatorii sint convinsi ca generatiile viitoare vor profita de o forma fizica si psihica excelenta, pina la virste matusalemice.
Dr. Dana Jianu
Medic primar chirurgie
plastica-estetica
Doctor in stiinte medicale
