*Terra, in parametri normali de functionare*
Prof. dr. Mircea Trifulescu, specialist geolog, este de parere ca toate cataclismele si toate manifestarile extreme ale climei care se petrec in prezent sint absolut normale si se inscriu in ciclurile Terrei. „In perioada 2010-2014, Pamintul intra intr-o faza scurta de contractie, specifica flancurilor marii oscilatii”, explica dr. Trifulescu. „Perioadele mici de contractie nu sint apocaliptice. Intr-un an galactic (182 milioane de ani), planetele trec prin doua faze, de dilatare si de contractie. In faza de dilatare avem de-a face cu o relaxare a placilor tectonice, iar in cea de contractie creste densitatea planetelor si placile tectonice au tendinta de a se ciocni, de a se incaleca. In momentul de fata, ne aflam abia la sfirsitul primei treimi a unui an galactic, spre sfirsitul perioadei de dilatare a Terrei, cind se produce aceasta contractie mica de flanc!”
Si Aleksei Nikolaiev, specialist seismolog la Academia Rusa de Stiinte, considera ca inundatiile, cutremurele, iernile grele si verile fierbinti sint normale si se datoreaza unor perturbari ale miscarii Pamintului, inclusiv cea de rotatie in jurul propriei axe: „Parametrii de rotatie ai Pamintului sint variabili in timp si, desi marile cutremure deranjeaza axa Pamintului, rezultind o accelerare a rotatiei, acest fenomen nu este nici permanent, nici ingrijorator.” Nici modificarea parametrilor cimpului magnetic nu e un motiv de panica, fiind un proces dinamic natural. Cind ar trebui omenirea sa se ingrijoreze? “Cu adevarat, peste patru miliarde de ani, cind Soarele isi va pierde puterea!”, este de parere Nicolaiev.
*Pusul Babelor si al mosilor*
Vechimea cultului “babelor si mosilor” pe teritorul României este atestata de numeroasele monumente megalitice din muntii nostri, toate insotite de legende locale. Nicolae Densusianu a identificat peste 20 de altare inchinate Mumei strabune, care au fost ridicate din vremea primei manifestari religioase a matriarhatului. Cele mai renumite sint faimoasele Babe din Bucegi si din Ceahlau, dar stincile numite „babe” in popor sint peste tot. Adesea, acestea sint insotite de pietre mai mici, care reprezinta mioritele, din vremea cultului pastoral. La fel se intimpla si cu cei mai multi „mosi”. Aceste stinci, investite de popor cu simbolism magic, sint paznicele de dincolo de vremuri ale rinduielii sfintilor care ofera alinare, ajutor, sfaturi celor aflati in nevoie.
Exista o pleiada de 7 mume intelepte, fiecare simbolizind cite o zi a saptaminii, fiecare avind atributii distincte, care impuneau omului o anumita conduita. Dintre ele, cea mai cunoscuta si indragita era Sfinta Vineri, batrinica iubitoare si tamaduitoare de animale, care indemna la grija fata de fiintele date in grija omului. Totodata, sarbatoarea „babelor si mosilor” este legata si de venirea primaverii, avind rol prezicator asupra firii naturii si a oamenilor in anul respectiv, dupa cum s-a manifestat clima in ziua aleasa intre 1si 15 martie. Acestea reprezinta ciclurile renasterii naturii si sint legate de zeitatile stravechi in cinstea carora se inchinau altarele megalitice din Carpati. Este bine cunoscuta in popor varianta celor 12 cojoace ale Babei Dokia, care s-a pastrat si in ziua de azi in obiceiul numit „Pusul Babelor”.
