Si problemele vietii ne cer „sa ne vindecam”!

Toate problemele vietii unui om, traumele psihologice, bolile fizice, pierderile de orice fel, tot ce ne aduce in stari emotionale negative (durerea sufleteasca, durerea fizica, frica, dorinta de razbunare, dorinta de a face rau altuia pentru ca noua sa ne fie bine etc.) devin un semnal ca ne-am indepartat de „iubire”. Am facut pasi – aproape intotdeauna inconstienti – dincolo de iubirea pe care o putem simti si manifesta ca pe un fel de a fi. Incetul cu incetul punem oamenii si lucrurile lumii mai presus de „puterea vietii”, fara de care am fi ca niste obiecte neinsufletite, iar consecinta acestei atitudini ne afecteaza mintea, corpul, emotiile, dar si intimplarile vietii. Primul lucru pe care-l avem de facut in fata oricarei probleme, este o „decizie”: „Decid/aleg/doresc/vreau sa redobindesc puterea interioara de a iubi!” Atentie, nu am spus „doresc sa fiu iubit/ decid sa fiu iubit (caci noi ne gindim la a fi iubit de cite ori citim expresia «daca dragoste nu ai, nimic nu ai»). Am spus „Aleg/decid sa iubesc eu. Sa ma comport cu atentie, cu iubire, cu intelepciune si cu dorinta de a darui ceva oricarei fiinte sau situatii pe care-o intilnesc in calea mea de acum incolo!” Am vrea sa subliniem ca, o problema majora de viata, o boala dificila, o situatie de pierdere sau una extrem de nefericita este, deja, o constringere prin care ne rechemam pe noi insine la iubire. Vindecarea nu presupune doar a face o interventie chirurgicala, a lua un medicament sau altul, a merge la un vindecator si a crede ca ne-am vindecat, chiar daca simptomele dispar pe moment! Cind spunem „vindecare” nu ne referim doar la ceea ce ne doare in corpul fizic si ne produce mai mult sau mai putin disconfort. Vindecarea este un concept care cuprinde si relatiile noastre de viata, ca si reactiile mentale, emotionale pe care le avem in fiecare relatie. Tot ce ne deranjeaza ne spune ca avem ceva de vindecat. Ura noastra fata de un om are nevoie sa fie vindecata. Frica noastra de alt om trebuie vindecata. Respingerea din noi trebuie vindecata. Situatiile grele de viata ne spun – de asemenea – ca avem ceva de vindecat! Conflictele si suferintele izvorite din ele, cele ce ne creeaza emotii negative, ginduri negre si ne predispun la actiuni nefaste spun ca „avem ceva de vindecat in noi”! Abordarea obisnuita este aceea de exacerbare a bolii emotionale si mentale, prin proiectarea vinovatiei asupra altora si incapacitatea de a ne asuma responsabilitatea propriilor trairi ce izbucnesc prin experienta/problema in sine. Vindecarea completa vizeaza „sufletul si mintea, in primul rind”, care ajung – printr-un corect proces de restaurare a perceptiilor, sa simta si sa gindeasca din nou cu iubire. Este important sa intelegem ca relatiile dificile ne sint date pentru a ne vindeca pe noi insine. Sau, mai bine spus, le atragem in cimpul nostru pentru ca au un potential puternic pentru constientizarea de sine. Toate experientele delicate ale vietii, toate atacurile ce par sa vina din afara, de la alti oameni, nu sint altceva decit oportunitati pentru vindecarea emotiilor si a trairilor dificile ce ne impiedica sa iubim. Emotiile reprimate se afirma pe ele insele in fata problemei si ele trebuie vindecate. Iar pentru vindecare avem nevoie sa trezim in noi iubirea, care „pe toate le intelege si pe toate le iarta”. Vom reveni cu acest subiect (vindecarea) cu mai multe articole in zilele urmatoare.
National