Un’ te duci tu mielule? La bulgari, bai domnule!

Atentie! Vine Pastele! O sa ne inghesuim iarasi la coada la cozonaci, pasca, vin si miel. Cine nu se inghesuie cu noi, cu siguranta e la coada la oua stresate. Ce este foarte indignant in aceasta perioada a anului? Faptul ca descoperim cu stupoare ca România nu mai are abatoare. Deci, nu mai avem unde sa sacrificam animalele. Drept urmare, plimbam mielu’ peste Dunare, la Bulgari, ca sa ni-l dea inapoi belit si transat ca noi nu sintem in stare sa-l belim. Ma rog, nici nu mai conteaza, important este ca mielu’ nu mai are nevoie de viza, se duce la moarte doar cu buletinul, daca are noroc poate il traverseaza astia si Dunarea cu bacu’, mai vede si el un peisaj frumos inainte sa fie atirnat cu cracii in sus. Parca si vad cum umplem la Giurgiu bacul “Horia” cu 300 de miei fericiti ca niste copii in fata la Disneyland, le cumparam bilet dus-intors si le facem cu mina de pe malul românesc. Pe malul bulgaresc ii asteapta cu ochii in forma de “$ $” macelarii particulari si ii poftesc frumos, pe limba noastra, in abatoarele lor amenajate dupa cele mai noi standarde europene. Macelaru’ se uita la miel, mielu’ se uita la macelar si intelege imediat ca excursia lui in Bulgaria nu se va termina la Albena si nici la Nisipurile de Aur, decit daca scenariul meu se adevereste. Dupa trei zile, pe malul Românesc foiala mare, se intorc mieii in lazi frigorifice. Românii baga lazile in camioane si le trimit spre magazinele din tara. Dupa doar citeva zile apare o stire la televizor: “Se pare ca dupa ce s-au intors din Bulgaria de la sacrificare, mieilor românesti le-au cam crescut coltii, ghearele si cozile”. O fi de la instalatia de climatizare din abatoarele lor alea moderne, mi-am zis si am inchis televizorul. In ziar, o oferta de Paste la bulgari, 300 de euro cu meniu traditional românesc inclus, drob de miel, frigarui de miel, totul din miel 100% românesc.