Amintiri din Madeira

Madeira a fost distrusa de ploile torentiale. In septembrie 2006, am insotit echipa Rapid, care juca acolo un meci in Cupa UEFA. Am facut atunci mai multe reportaje. Colez fragmente, repovestindu-va ce a fost aceasta insula. Ce a ramas, ati vazut la televizor. „Madeira este un amestec de frumos si straniu. Locuitorii insulei, care masoara 57 km — de la cel mai estic la cel mai vestic punct — si 22 km de la cel mai nordic la cel mai sudic — au plantatii de banane in curti. Pe plaja, se gaseste un nisip gri, parca esti intr-o cocsarie, iar presedintele regional se afla in functie din 1976, desi se organizeaza alegeri din patru in patru ani. «E baiat bun, mafiot», m-a asigurat un taximetrist. „Mafiot si el, patronul formatiei Nacional Madeira, adversara Rapidului, evolueaza in nota de excentricitate a insulei. Acum, construieste un stadion pe un pisc de munte, unde poti ajunge urcind pe o autostrada sapata in stinca, dar mai lesne cu telefericul”. „In tribuna oficiala, o femeie superba magnetiza privirile. Este sotia presedintelui echipei Nacional, o brazilianca pe care senhor Rui Alves a ales-o din cel mai select bar de noapte, unde era animatoare. La meci au venit si vreo 200 de români, care muncesc in constructii sau in industria hoteliera. Femeile noastre lucreaza ca menajere, piata prostitutiei fiind ocupata de brazilience”.
„Nacional Madeira reprezinta succesul implicarii in fotbal al agentiilor aviatice. Daca transporturile ar fi ramas in epoca lui Magellan, pe stadioanele de aici ar fi fost podgorii si plantatii de citrice. Madeira e pentru indragostiti, pentru cautatorii de adrenalina si pentru pensionarii germani. De la 8 dimineata, ii vezi pe nemti intinsi pe marginea piscinelor. Zace carnea pe ei si nu comanda nimic, nu sparg un euro. Aterizarea pe insula e un chin. Urechea se astupa de durere si de zgomot. In dreapta — muntele, in stânga —Atlanticul. Daca vine un val mai serios, inghite pista. Pe tarm, terase vulcanice, poduri suspendate, autostrada in roca, tuneluri, blocuri si vile in pante abrupte. Pe astfel de drumuri nu-ti trebuie masini cu multi cai putere, ci frâne si noroc. Noaptea, insula e inconjurata de colierul de lumini al sutelor de hoteluri. Principala problema in Madeira e respiratia. La o jumatate de ora dupa aterizare, jucatorii români aveau nasurile infundate, se sufocau. In Madeira, si fotbalul e altfel. Brazilienii lui Nacional nu folosesc ghete cu crampoane, ci un fel de bocanci de urcat pe munte. Pe orice teren din lume, Rapid ar martela echipa acestei insule, unde arborii au frunze cit capacul pianului din hotelul unde e cazata trupa din Giulesti. Stabilimentul are plaja la Atlantic, trei piscine in trepte, traversate de poduri, terenuri de tenis si uriase bazine cu pesti exotici — adevarate curcubee vii in apa!”.