Cu fundul pe scaunul de deputat si cu ochii atintiti asupra Ambasadei noastre de la Paris – ramasa fara sef de cind Teodor Baconschi a fost numit la Externe, Theodor Paleologu recidiveaza. Adept al linguselii fara limite a sefilor, Paleologu isi invirte inca o data limba catifelata in jurul lui Traian Basescu, dar din pacate pentru el la fel de neindeminatic. Ironizat la greu, nu cu multa vreme in urma, din cauza compararii sefului statului cu o “adevarata pleasca” pentru tara si PDL, tinarul politician revine la subiect, ba chiar o face si mai lata. In noua proba de pupincurism, Basescu nu numai ca ramine pleasca, dar devine si un fel de combinatie intre Machiavelli si Popeye-marinarul. Postura in care a beneficiat si de noroc cu ghiotura, in recapatarea Cotroceniului. Cazut in freza dupa “finish”-ul “de zile mari” al lui Traian Basescu la prezidentiale, Paleologu bate intr-un mod nesperat cimpii: “Am avut sentimentul ca la finalul campaniei parca mincase jaratec sau parca ar fi fost Popeye Marinarul care inghitise un borcan de spanac. A avut un finis genial”. La fel de genial ca al lui Theodor Paleologu, probabil, din moment ce laudatorul de serviciu a bagat la sfirsit, in mixtura Machiavelli-Popeye si calul rapciugos din povesti, care devenea armasar doar daca minca o oala de jaratec.