Bucuresti, mica Venetie

Si iata ca incet dar sigur zapada incepe sa se topeasca de pe strazile Capitalei. “Ce bine!”, ar zice unii, dar nu e chiar asa de bine, poate doar pentru cei pasionati de sporturile acvatice sa fie asta o bucurie. Mai nou, prefectul Capitalei ii roaga pe proprietarii de masini sa nu parcheze peste gurile de scurgere ale orasului. Care guri de scurgere? Pai ce, se vad unde sint de maldarele de zapada netopita? Eu n-am vazut niciun canal. Sau poate am vazut, canalul Barbu Vacarescu, unde tramvaiele pluteau precum gondolele in Venetia, iar vatmanii cintau a paguba dupa modelul gondolierilor. Alt canal, alta distractie, Vacaresti cu Podul Mihai Bravu, o adevarata feerie pentru baietii cu barci pneumatice. Ba chiar era un scafandru care facea scufundari prin parcare in cautarea propriei masini. Pe canalul 13 Septembrie baietii cu bani se dadeau cu skijet-urile si banana, iar amaritii bolnavi de la spitalul Colentina excaladau muntii de zapada din jurul cladirii ca sa nu se inece. Altii, mai harnici, s-au apucat sa scoata apa din cladirea Serviciului de Ambulanta Bucuresti de frica sa nu se curenteze. Doamnele de la dispecerat aveau ochelari de scufundari si pluteau cu scaunele in deriva in timp ce se uitau la o minunata cascada ce curgea asa frumos de la etajul patru pina la parter. De dimineata, citeva familii si-au dus micutii la gradinita cu iahtul, cele mai instarite, si cu luntrea, cele mai sarace. Copiii erau imbracati in costume de neopren, antiacvatice si cu veste de salvare pe ei. Acum daca tot am transformat micul Paris in mica Venetie nu mai ramine decit sa asteptam marele ger, toata lumea sa mearga la patinuar!