Etnobotanicele, moartea din dulapul de condimente

Deoarece e foarte la moda sa scrii despre substante etnobotanice, am decis si noi sa abordam acest subiect (mai ales ca, de asemenea, este foarte la moda si sa vorbesti despre lucruri de care habar nu ai).
Unul dintre lucrurile cele mai interesante la substantele etnobotanice e numele. Faptul ca sint „etno” pe mine ma face sa cred ca astea sint drogurile preferate ale cintaretilor de muzica populara, care normal ca nu iau acelasi lucru ca aia de rock sau pop. Imi imaginez ca Sofia Vicoveanca sta in studio inregistrind cel mai nou hit si intra in pana de idei. „Haide bade-n deal la vie… si gata, m-am blocat. Sint varza, n-am nici un fel de idee. Ia mai bine bag o etnobotanica din asta si sa vezi ca-mi vine”. Trage doua fumuri de marar uscat si imediat ii vine: „Sa culegem razachie, asta era! Mama, si ce tare suna, o sa moara Benone de ciuda ca nu i-a venit lui ideea asta cu razachia” (sint convins ca „razachie” nu e un cuvint real, l-a inventat un artist popular care bagase prea mult marar). Nu mai spun ca probabil Dolanescu ar fi devenit o legenda ca Hendrix daca murea si el de la o supradoza de leurda, nu de o boala din asta banala pe care o poate trata si Condurateanu la „Taifasuri”, pe Etno TV.
Cea mai derutanta chestie la substantele etnobotanice mi se pare faptul ca, spre deosebire de drogurile normale, te fac sa te simti foarte rau. Am putut identifica un singur motiv pentru care ai da banii pe o substanta ale carei principale efecte sint greata, varsaturi si durere de cap. Stiti serile alea cind vrei sa te uiti la meci si jumatatea ta iti spune: „Du-te si cumpara-mi o prajitura ca mi-e pofta si nu protesta, ca tocmai mi-a venit si nu stiu ce-ai face daca te-ai simti ca mine”? Ei, daca ai etnobotanice din astea la dispozitie, fumezi rapid una dupa care ii poti replica: „Mi-e rau de mor si tocmai am borit si sufletul din mine. E clar ca ma simt mai rau decit tine, nu? Acum pot sa stau sa ma uit linistit cum iau bataie baietii?”.
Pe de alta parte, gindind un pic realist, ce dracu’ de viziuni poti avea tragind pe nas ciuperci otravitoare culese de linga Lehliu sau foi de dafin luate din Carrefour? Nu prea imi vine sa cred ca o sa compui „Purple Haze” sau ca o sa scrii „Zbor deasupra unui cuib de cuci” in urma unei transe produse de maghiran. Mi se pare mult mai plauzibil ca daca bagi asa ceva in tine o sa visezi ca esti cel mai tare din Vaslui si ca poti viola oricite babe doresti.
Dar, in definitiv, care sint exact plantele etnobotanice de care trebuie sa ne ferim? Eu m-am uitat la televizor si am identificat doua dintre plantele incriminate in material: valeriana si laurul (puteau sa-i spuna direct dafin, dar nu au vrut probabil sa semene panica printre gospodine). Celelalte denumiri, pe care nu le-am recunoscut, se refereau cred la maghiran, oregano si ienibahar, deci partea buna pentru amatorii de senzatii etno este ca vor gasi produsele lor favorite si in continuare, fie la Plafar sau in hipermarket, fie direct in gradina (asta daca nu cumva se va infiinta o Agentie Antimarar pentru a urmari si distruge culturile de zarzavat). In conditiile astea, va dati seama ca Vegeta, care combina toate aceste ierburi, e un fel de Ecstasy – e si destul de practic, te duci in club, bagi un cub de gaina si dansezi toata noaptea.
Din toata povestea asta cu substantele etnobotanice, cel mai mult ma ingrijoreaza un lucru pe care il inteleg abia acum, si anume de ce stau barbatii cu o femeie. Ei nu stiu ce prostii le pun femeile in mincare si cred ca le iubesc, desi, in realitate, se pare ca este doar efectul pervers al mararului.