Spunem ca ne urim intre noi pentru ca sintem un neam de rai. Nu cred ca am fi toti rai, dar accept ca absolut toti sintem inraiti. Dispretuim mai mult decit ne da mina si, in acelasi timp, ne lamentam mai mult decit ar fi cazul. Pe un om care se plinge ajungi sa-l dispretuiesti si pe urma sa-l urasti. Pe locul doi in topul smiorcaitilor sint barbatii. Am auzit o groaza de gagici zicind ca n-ar sta linga unul care chitaie toata ziua si le povesteste ce necazuri are el. Primul loc nu-l ocupa femeile, cum ati putea sa credeti, ci milionarii. Am cunoscut baieti cu fabrici si mii de angajati, care biziie pe toate drumurile ca n-au bani. Persoane mai amarite ca boierii din România nu exista. Cind incep sa se vaite, iti vine sa zici “mai bine nevoias ca mine sau paduche ca varu-meu decit sa am problemele acestui necajit prosper”. In ultimul uichend, ne-am apucat, pentru a saptea oara in aceasta iarna, sa ne plingem ca ninge. Aici o mare vina au si televiziile, care au transformat un fenomen firesc intr-un calvar, asasinindu-ne cu materiale construite apocaliptic. Dau un exemplu. Niste vilegiaturisti zburdalnici s-au dus la “Serbarile Zapezii”, din Semenic, si li s-au troienit masinile. Dar ce-ar fi trebuit sa se intimple? Ati fi vrut sa faca insolatie?