*Chivu isi anunta intoarcerea pe teren*
La o luna distanta de teribila accidentare din partida Chievo Verona – Inter Milano, capitanul echipei nationale a acceptat sa vorbeasca pentru „Gazzetta dello Sport” intr-un interviu de doua pagini. Desi recunoaste ca i-a fost teama pentru viata sa, Cristi Chivu are puterea sa se gindeasca la o revenire pe teren chiar de la finalul lui martie: „Daca as fi fost intrebat inainte de data de 6 ianuarie de ce imi este frica in viata, as fi raspun ca «mi-e teama ca ar putea sa i se intimple ceva rau fetitei mele, Natalia». Pe 6 ianuarie, insa, mi-a fost teama pentru mine. Stiu ca atunci cind esti supus unei operatii la cap, te gindesti chiar si ca nu te vei mai trezi. Totusi, am fost un pacient bun si am incercat sa ramin calm si sa-mi stapinesc sotia. Am chemat-o si i-am spus «stai linistita, am doar putin singe sub piele, acum il vor scoate si diseara voi fi acasa». Stiam ca este o minciuna. Prima noapte petrecuta la reanimare a fost un cosmar, la fiecare ora veneau doctorii sa ma trezeasca, iar eu deja ii asteptam cu ochii deschisi. «Cum te cheama?” – «Cristi Chivu». «Unde esti?» – «La Verona». «Cum se numeste acest spital» – «De unde sa stiu eu». «Care a fost scorul partidei?» – «1-0, mi-ati spus-o chiar voi». Reuseam chiar sa glumesc cu ei. Aveam destule puncte (n.n. – puncte de sutura la cap) pentru a cistiga Inter titlul inca din luna ianuarie”. Revenirea intr-un meci oficial este preconizata pentru finalul lunii martie, Chivu afirmind in „Gazzetta dello Sport” ca pina atunci va efectua doar antrenamente de recuperare: „Doctorii mi-au spus ca voi putea juca din nou, dar trebuie sa am rabdare. Saptamina viitoare sper sa ma intorc la munca, sa alerg si sa ma pregatesc sa revin. Am stabilit in minte un program; dupa ce, in ianuarie, nu am jucat deloc, sper ca in februarie sa ma antrenez fara sa lovesc mingea cu capul, pentru ca e interzis; apoi, in martie, incerc sa lovesc cu capul si sa-mi depasesc frica, iar la finalul lunii martie sa revin pe gazon. Dar acestea sint calculele mele, trebuie asteptat sa vedem si calculele medicilor. In cazul unei leziuni la muschi, jucatorul e cel care decide sa riste, dar in cazul unei lovituri la cap, medicii sint cei ce stabilesc”.
