Muntii sfinti ai Daciei cuprindeau numeroase “porti” spre lumi necunoscute. Si toate erau strajuite de cite un „sfinx”. De fapt, aceste statui megalitice din stinci il intruchipau pe Su – Ion – Ianus, stravechea zeitate reprezentata ca avind doua capete si care, ca semn religios, era simbolizat printr-o scarita sau „H”. Pentru prima oara in lume, a fost atestat pe tablita rotunda de la Tartaria, interpretata ca fiind o formula de rit in cinstea zeului Saue sau Su, zeul sumerian cu doua capete. Numai ca Sumerul avea sa apara 1.000 de ani mai tirziu! Si ca sa nu existe nicio indoiala, Tartaria se afla la poalele Muntilor Sureanu, amintind de cele trei ipostaze ale acestei enigmatice zeitati stravechi si anume Su.Re.Anu, asa cum vor aparea ulterior si in religiile mesopotamiana si egipteana.
Dacii il venerau pe muntele sfint Koga.Ion, iar in traditia populara a ramas ca acesta strajuieste „poarta cerurilor”, intrarea intr-un alt tarim. Cel mai putin cunoscut este asa-numitul Sfinx al Zimbroslavului, inconjurat de culmea stincoasa a Ţapului, Obcinele, Giumalau, creasta muntilor Bistritei, Suhard, Rodna, Ţibles si culmile muntilor Maramuresului. „Sfinxul” este o statuie colosala a lui Ion, sau Ianus, cum l-au preluat romanii, avind clasicele fete opuse, asa cum este redat pe monedele antice. Mai are inca doua fete opuse, zoomorfe. Profilele sint orientate exact catre cele patru puncte cardinale, dar si catre drumuri importante de trecere peste munti, cele mai cunoscute fiind pasurile Prislop si Rotunda.Se poate ajunge la el din centrul comunei Cirlibaba, pe DN 18 in directia Borsa.
„Poarta cerurilor” din Ţibau
125 afisari