Monument arhitectural de o insemnatate uriasa, „Palatul” lui Gigi Becali din Aleea Alexandru nr.1 are o istorie aparte. Impozanta resedinta – copie fidela a Muzeului Rodin din Paris – a fost casa marelui industrias Max Auschnitt, iar la un moment dat, Regele Carol al II-lea intentiona sa o achizitioneze intr-un scop personal, respectiv sa-si „depoziteze” amanta. Altfel, in cladirea din vecinatatea Palatului Victoria a locuit si s-a stins din viata Petru Groza.
Muzeul Rodin din Paris a fost inaugurat in 1919. De fapt, muzeul ocupa doar citeva incaperi din cladirea Hotelului „Biron”, acolo unde sculptorul Auguste Rodin a locuit. Constructia Hotelului „Biron” a inceput in 1728 si s-a incheiat trei ani mai tirziu, proprietar fiind Abraham Peyrenc de Moras, mosier francez din secolul al XVIII-lea.
*Construit cu banii familiei Cantacuzino*
In Bucuresti mai sint putine cladiri din perioada interbelica. Arhitectura lor a traversat peste sapte decenii fara a suferi schimbari majore. Alaturi de Palatul Cantacuzinilor (acum, Muzeul Enescu), de Casa Oamenilor de Stiinta si de cladirea Ambasadei Poloniei, resedinta lui Becali sta la loc de cinste, atragind privirile tuturor curiosilor care trec pe Bulevardul Aviatorilor. Inainte de izbucnirea Primul Razboi Mondial, zona era cunoscuta drept Parcul Filipescu, devenita ulterior Parcul Jianu (dupa Unirea din 1918), un fel de cartier luxos al marilor mosieri ai vremii. Printre acestia, si familia lui Iancu Manu, unul dintre cei mai importanti avocati din acele timpuri, casatorit cu Zeta Cantacuzino, nepoata lui Cantacuzino „Nababul”. Legenda spune ca Manu a construit „Palatul lui Becali” in 1920 din banii sotiei sale, casa fiind o copie fidela a Muzeului Rodin, din Paris.
*Carol al II-lea a vrut palatul pentru Elena Lupescu*
De „Palatul” din Aleea Alexandru nr.1 este legata si o poveste cu Regele Carol al II-lea. Se spune ca, la revenirea sa in tara, din exil, si reinscaunarea pe tron, adica 1930, Carol ar fi vrut sa-i puna casa la dispozitie Elenei Lupescu, amanta sa, insa, nu se stie din ce motiv, el s-a razgindit si a ales s-o gazduiasca intr-o vila de pe Aleea Modrogan, acolo unde astazi este sediul PD-L. Dupa ce Iancu Manu i-a vindut „Palatul” lui
Max Auschnitt (1932), se pare ca industriasul ar fi ordonat saparea unui tunel care sa lege locatia sa de resedinta Elenei Lupescu, al carei prieten si confident era. Scopul: prin acel tunel, Regele Carol al II-lea isi vizita amanta fara ca cineva sa aiba cea mai mica banuiala.
*Casa de distractii a industriasului Max Auschnitt*
Max Auschnitt a cumparat resedinta familiei Manu nu pentru a locui in ea. In realitate, casa era destinata marilor chermeze. Aici s-au tinut cele mai tari petreceri ale Bucurestilor interbelici, cu invitati din Guvernul României, diversi diplomati straini acreditati in Capitala si, bineinteles, toate frumusetile vremii. Dovada ca „Palatul” era doar un simplu moft pentru Auschnitt o dovedeste faptul ca industriasul locuia impreuna cu fratele sau intr-o casa de pe bulevardul Lascar Catargiu, la nr.15, unde, ulterior, si-au avut sediile revistele „Viata Româneasca” si „Luceafarul”, iar in perioada comunista, Ambasada Libiei. Max Auschnitt a fost proprietarul cladirii timp de 14 ani, pina in 1946, cind, dupa instalarea comunistilor, acesta a preferat sa fuga din tara si sa se stabileasca in SUA.
*Dormitorul in care a murit Petru Groza*
Fuga din tara a lui Max Auschnitt (1946) a facut ca imobilul sa ramina fara proprietar. Nationalizarea din ’48 avea sa transforme locuinta din Aleea Alexandru in resedinta oficiala a lui Petru Groza, prim-ministru al României intre 1945 si 1952. Chiar si dupa ce conducerea tarii a fost preluata de Gheorghe Gheorghiu-Dej, lui Groza i s-a permis sa ramina in aceasta casa, pina la sfirsitul vietii, moartea fostului lider survenind pe 7 ianuarie 1958.
