Istoria cafelei este la fel de bogata ca insasi cafeaua, datind de mai mult de 1000 de ani. In Occident, istoria cafelei incepe acum trei secole, dar in Orientul Mijlociu ea este consumata de toate paturile sociale inca din vechime.
Prima referinta la cafea, din surse inregistrate, dateaza din secolul al IX-lea, dar cu multe secole inainte existau multe legende arabe despre bautura misterioasa si amara cu puteri stimulatoare.
*Cafeaua aliment*
Primele plante de cafea au fost aduse pe coastele Marii Rosii din Africa. La inceput, cafeaua era considerata aliment si nu bautura. Triburile est-africane macinau boabele crude de cafea si prin amestecarea cu grasime animala obtineau o pasta pe care o modelau sub forma de bile. Acestea erau consumate de razboinicii tribului pentru a avea mai multa energie in timpul luptelor.
*Cafeaua calda – reputatie mistica*
Renumitul tamaduitor Avicenna, administra cafeaua in chip de medicament. Etiopienii obtineau un fel de vin din fructele de cafea, prin fermentarea in apa a boabelor uscate. Cafeaua crestea in mod natural in Peninsula Arabiei si, din secolul XI, aici cafeaua a fost preparata ca bautura calda. Asa-numitele proprietati stimulative ale cafelei au fost considerate de multi in acele timpuri stravechi generatoarele unui fel de extaz religios, iar cafeaua ca bautura si-a cistigat o reputatie mistica, invaluita in mister.
*Originile cafelei*
Se pare ca originea cafelei se afla pe continentul african, intr-o zona a Etiopiei cunoscuta sub numele de “Kaffa”. De acolo ea se raspindeste in Yemen, apoi in Arabia si Egipt. Cultivarea cafelei s-a extins rapid in toate aceste tari si servitul cafelei a devenit un obicei zilnic placut. Spre sfirsitul sec. al XIV-lea, societatile care practicau comertul au inceput sa-si dea seama de marele potential pe care il reprezinta cafeaua si au lansat-o cu succes in Europa. Cererea de cafea in Orientul Apropiat era extrem de mare si toate transporturile de cafea care paraseau Yemenul cu destinatia Alexandria si Constantinopol erau foarte bine controlate si pazite pentru ca nici o planta sa nu iasa din tara. In ciuda acestor restrictii, musulmanii, in timpul pelerinajului lor la Mecca, au reusit sa ascunda si sa ia cu ei plante de cafea si sa le cultive in tarile lor. Astfel, a inceput cultivarea cafelei in India.
*Cafeaua – obicei zilnic si alternativa limonadei*
Cafeaua a intrat in Europa la acea vreme prin portul Venetia, unde aveau loc schimburile comerciale cu negustorii arabi. Bautura a devenit obisnuita in rindul populatiei in momentul in care vinzatorii ambulanti de limonada au inclus-o in oferta lor ca alternativa la bauturile reci. Multi dintre negustorii europeni au inceput sa bea cafea in calatoriile lor si au adus acest obicei in Europa.
*… in timpuri noi*
Cafeaua este in momentul de fata unul din cele mai consumate produse care contin cofeina, alaturi de bauturi racoritoare si ceai.
Cum actioneaza cafeaua asupra organismului:
-Studii recente au evidentiat actiunea psiho-stimulatoare a cafelei. Se pare ca aceasta imbunatateste timpul de reactie si vigilenta si poate crea buna dispozitie.
-Cafeaua contine antioxidanti (fenol, arome volatile) care impiedica distrugerea celulelor si, implicit, declansarea unor boli, iar acidul colorgenic reduce concentratia de glucoza. Un consum de pina la trei cesti de cafea pe zi se pare ca reduce riscul afectiunilor cardiovasculare.
-Cofeina, principalul element din compozitia bobului de cafea, stimuleaza sistemul nervos, creste activitatea intelectuala, reduce temporar starea de oboseala si favorizeaza digestia, stimulind activitatea aparatului excretor.
-Actioneaza asupra tubului respirator si este un bun remediu impotriva durerilor de cap si a migrenelor pentru ca dilateaza vasele de singe.
-Studiile de specialitate arata ca nivelul mic de cofeina continut intr-o ceasca de cafea imbunatateste puterea de decizie si viteza de reactie, in timp ce cantitati mai mari (2-3 mg/ kg din greutatea corporala) determina o mai buna rezistenta la efort. Prin imbunatatirea performantelor, vigilentei si promptitudinii, cofeina din cafea scade nivelul de depresie si anxietate, precum si riscul de suicid. Aceasta se absoarbe rapid si se elimina la fel de repede din organism; intr-un interval de 3-6 ore se reduce la jumatate cantitatea aflata in singe.
Pe linga gustul si mirosul imbietor, cafeaua este pentru multi un adevarat ritual, de la preparare pina la cum, cind si unde o servesti, fiecare avind un fel de cafea preferat. In regiunile Europene supuse traditiilor bizantine si ulterior celor islamice, cum este si cazul Ţarilor Române, ritualul cafelei este mai pronuntat si asimilat intr-o forma cit mai putin prelucrata de la turci. Cafeaua la nisip, narghileaua si ciubucul sint elemente din peisajul cosmopolit al curtilor domnesti si boieresti din Muntenia si Moldova. Considerata un digestiv foarte bun, cafeaua este nelipsita de la ospetele boieresti, iar ritualul prepararii si servirii acesteia impune in epoca acea conceptie potrivit careia aceasta bautura este insemnul nobletii si al bunastarii.
*Cafea la nisip*
Intr-un vas din cupru de marimea unui lighean se infierbinta bine aprox. 2-3 kg nisip. In el se asaza ibricul de cupru care este dimensionat pentru maximum doua cafele. Cind apa ajunge aproape de fierbere se adauga un strop de zahar si cafea din belsug, pina ce lingurita sta dreapta.
La primele semne de clocot se misca ibricul necontenit prin nisip. Dupa simt se hotaraste cind cafeaua este gata.
