Toata pesedimea este de acord ca Adrian Nastase va candida. In privinta sanselor de succes insa, social-democratii sint divizati, procentul scepticilor fiind, daca nu mai mare, cel putin egal cu al optimistilor. Motivul retinerilor: pesedistii din teritoriu, dedulciti la debandada interna patronata de Geoana, nu mai vor sa auda de un sef mina-forte.
Cum in natura politica nimic nu se pierde, ci totul se transforma, unele voci pesediste pun realegerea lui Hrebenciuc in fruntea deputatilor pesedisti pe seama schimbarii macazului intern de catre acesta din urma.
Ce-i drept, birfa cu pricina nu indica si noua destinatie a eminentei cenusiu-violete, dar presupune ca nu poate fi vorba decit de Nastase sau Diaconescu, Mitrea fiind exclus din start (prietenii stiu de ce). Oricum, in cazul verificarii informatiei, este clar ca problemele lui Mircea Geoana sporesc – ca de altfel si sansele lui Adrian Nastase. In schimb – si in pofida unui debut promitator – steaua lui Cristian Diaconescu pare sa apuna pe cerul social-democratiei, multi dintre colegii sai de partid considerindu-l “tot un fel de Geoana”.
Cit despre candidatura lui Miron Mitrea, cunoscatorii realitatilor pesediste la zi spun ca acesta a facut miscarea doar pentru a avea o baza de negociere mai solida pentru ocuparea unei functii din esalonul secund – secretar general sau vicepresedinte.
In timp ce unii se inghesuie la presedintia PSD, realistii din partid privesc cu sporita ingrijorare spre “independentii” lui Gabriel Oprea si afirma ca fara o conducere colectiva, care cit de cit sa satisfaca toate taberele interne, partidul se va scinda.
