Sa fii primul, Mircea!

„Se aleg apele in PSD”, spun cu aplomb jurnalistii de la Antena 3, asta dupa ce alocasera un spatiu amplu „importantelor” schimbari ce se petrec pe scena politica, adica si in Partidul Conservator. De parca PC-ul ar avea o pondere reala, de parca el chiar ar fi reprezentat cindva ceva, nu doar singurul partid dintre televiziuni si singura televiziune dintre partide.
Revin: cum anume se aleg apele in organizatia care ar fi trebuit sa fie cea mai importanta forta de opozitie a momentului? Evident, involburin-
du-se. Lui Mircea Geoana i se „alatura” inca doi competitori la functia suprema in partid, Cristian Diaconescu si Miron Mitrea, punindu-i in pericol visul pe care il traieste cu atita pasiune: acela ca o data in viata, printr-un noroc nebanuit, va reusi sa duca la capat, invingator, cursa electorala pentru cistigarea unui loc important in administratie. N-a reusit la Capitala in 2004, cind l-a batut Basescu. N-a reusit nici la prezidentiale, anul trecut, din acelasi motiv. Peste aproape cinci ani, Geoana ar putea sa-si ia revansa in… lipsa lui Basescu. La fel ca multi dintre noi, si Mircea Geoana are o lista scurta a lucrurilor pe care trebuie sa le faca/aiba macar o data in viata. Si in fruntea acesteia se afla presedintia pentru ca, na, s-a saturat sa fie mereu al doilea: al doilea om in stat, al doilea clasat in cursa electorala si, citeodata, prin talentul (incontestabil) cu care Ion Iliescu lipeste etichete, al doilea in partid, daca nu chiar „fraierul clasei”.
Dar, pina la urmatoarele alegeri, sanatosi sa fim si dusmanii din PSD sa nu ne rapuna. Lucru pe care apropiatii lui Geoana l-au inteles, au strins rindurile si s-au pus chipurile pe dezbateri asupra viitorului partidului, recte al social-democratiei de la noi. Au facut conclav in Courchevelul românesc, la Poiana Brasov, dar intrunirea n-a avut alt rol decit acela de a-i asigura spatele actualului presedinte PSD si tocmai de aceea nimeni dintre cei care s-au aratat la fata nu a exprimat vreo preferinta pentru un alt candidat la sefia PSD, pentru o alta solutie de iesire din criza a partidului.
Concluzia intilnirii? Vechea obsesie: „Nu vom deveni o anexa a lui Basescu”. Pe-asta cu ce nu va deveni PSD-ul o stiam, social democratii nici macar nu-s originali atita vreme cit PNL-ul isi construieste intreaga strategie de supravietuire in opozitie pornind exclusiv de la acest principiu. Intrebarea legitima este cind va sti Mircea Geoana cum va fi PSD-ul? Raspuns pe care el il ocoleste mereu prin formula golita de orice continut „trebuie sa ne punem pe treaba”. Daca Ion Iliescu a stiut sa exploateze eficient de-a lungul intregii sale cariere politice (de dinainte si de dupa ’89) resursele limbii de lemn, Geoana va fi, mai devreme sau mai tirziu, victima sigura a sabloanelor pe care singur si le-a asumat. Pentru ca nu are nici macar abilitatea de a folosi cliseul si demagogia ca instrumente. Unii vor zice ca asta e o calitate, mie imi pare mai degraba masca unei inadaptari majore la mediul politic. Vom trai si vom vedea.