Odiseea zborurilor terestre si spatiale incepe cu mult inaintea erei noastre. Zeii sumerieni – conform celor mai vechi scrieri din lume – zburau cu avioane, cu nave spatiale, pusesera pe o orbita terestra o platforma spatiala si avertizau cit de periculos este zborul pe linga… Jupiter! Ulterior, zeii vedici aveau sa umple istoriile Mahabharata, Bhagavata Purana si Ramayana cu aventurile lor pe cer. Brahma, Yama, Kuvera, Indra zburau cu avioane, inclusiv de vinatoare si “cetati zburatoare” (nave pe mai multe etaje). Descrierea acestor masini zburatoare este foarte detaliata. Rukma, Sundara, Tripura si Sakuna erau tipurile principale de aparate de zbor, din care se desprindeau alte 113 subdiviziuni. Sint descrise pina si costumele zeilor-piloti pentru zbor terestru si spatial!.
Zeii egipteni aveau si ei care ceresti si se pot admira citeva pe peretele Templului lui Osiris din Abydos, dar exista si un model de aeroplan primitiv, descoperit intr-un mormint din Saqqara, mult mai vechi. Arta precolumbiana ne-a lasat o flotila intreaga de avioane miniaturale de aur, venerate de elita incasa ca artefacte sacre. La fel de spectaculos este si “pilotul” din Urartru in racheta sa cu doua propulsoare, vechi de 3000 de ani, descoperit in 1973 in ruinele orasului Tuspa, pe teritoriul Turciei. Artefactul il reprezinta pe Khaldi, supremul zeu al Cerului in regatul Urartru. Legendele spun ca zeii antici au lasat copiilor lor nascuti de pamintence modelele carelor zburatoare. Adevarul este ca aparatele de zbor din prezent seamana izbitor cu artefactele antice.