Taxa pe carne tocata

Taxa pe hamburger va scoate patria din colaps. Adoptarea solutiilor acrobatice nu lasa loc de indoieli. Doar de ris. La inceputul anilor ’90, circula expresia „na, ca de-aia am murit noi la revolutie, ca sa mincam chiftele americane”, care au prefix de nume scotian (Mc) si continua cu un erou de desene animate.
Nu-mi pare rau ca o firma de maxima raspindire va plati mai mult. Dar eu n-am copii si ar trebui sa tac. In jurul acestei uzine de junk-food s-au construit obiceiuri. Parintii organizau aniversarile odraslelor acolo. Le puneau pe capsoare coifuri, ii urcau pe tobogan sau in trenulet, ma rog, copilarii. Multi spun ca s-ar putea, totusi, ca aceasta impozitare sa ne impinga sa mincam sanatos. Mi-e greu sa cred, pentru ca nu te poti hrani sanatos cit timp nu gindesti sanatos. Aceeasi napasta va atinge si saorma. N-am facut vreo pasiune pentru lipiile astea. Si nu fiindca as fi vegetarian sau mare profesor de fitness, ci pentru ca am vazut cum aduc patronii de saormarii de la noi balotii congelati de carne, pe care apoi ii infig in tarusi metalici. Saorma reprezinta, insa, o particica din cultura lumii arabe. Si in România, si in Franta, si in Turcia, hamburge­rul e aceeasi, exact aceeasi mizerie inghesuita intr-o chifla sintetica si pufoasa. O saorma halita la Istanbul sau la Marsillia e altfel decit porcaria de la Bucuresti. Bai, guvernule, fa ce vrei cu fast-food-urile, dar lasa sarmalele, saorma, pizza, wurstii, foie-gras-ul, sushi, gulasul! Ţine-ti contabilii departe de traditiile gastronomice ale popoarelor!