Cind ceea ce ai nevoie vine la tine!

Pentru ca omul modern se misca in exces, alearga si se zbate printre oameni si lucruri, pentru ca mintea sa vibreaza intr-o permanenta revarsare de ginduri, nu mai poate observa un fenomen extraordinar al experientei. Un fenomen straniu si frumos, in acelasi timp, care face ca cele
necesare ale vietii sa „apara” in fata aceluia ce inceteaza sa alerge! Asa cum mintea merge si atunci cind noi stam intr-un loc, viata continua sa ne surprinda si sa se miste cind ne oprim din alergare. In alergarea noastra besmetica nu avem timp sa observam misterul fascinant al miscarii lumii de linga noi si in preajma noastra. Numai sa ne putem opri o vreme, numai sa ne putem extrage din pasiunile nastrusnice ori serioase ale existentei am putea contempla si observa miscarea inconstienta a lumii, care raspunde la chemari, la nevoi, la dorinte si cautari nerostite, dar stiute in adincurile inimii noastre. Economia de miscare are aici sensul de detasare de cele ale lumii, de participare constienta, activa, pasionala si frumoasa la experienta lumii. Cel ce se poate concentra, se misca putin, nu atit pentru ca ar vrea aceasta, cit pentru ca acest misterios, incredibil de frumos si fascinant univers pare sa auda gindurile si nevoile exprimate chiar si numai in ascunsul inimii. Cel ce renunta la miscarea in exces va vedea cum Universul misca lumea intreaga pentru a-l sprijini. Totul pare sa se intimple de la sine (cum se misca in existenta lor celulele corpului), cum oamenii se misca, alearga ori stau – pur si sim­plu – pentru ca aceste stari sint in ordinea incredibila a Universului. Cel ce poate „observa”, poate accepta ceea ce observa. Si, prin acceptare, devine vizibila ordinea si frumusetea miscarii, in esenta careia se afla raspunsurile clare la nevoile percepute ale omului si chiar la cele nepercepute constient! Sa te opresti din excesul de miscare inseamna sa accepti sensul celor ce se misca inteligent, ca raspuns la lucrarea interioara a mintii si a inimii. Atunci omul poate intelege ca lumea paranormala a celor ce pot citi gindurile ori pot raspunde la dorinte si ginduri neexprimate este lumea normala. Omul poate intelege ca toti oamenii, fie frumosi sau uriti, destepti sau prosti, „aud” cu urechi de care nu sint constienti si vad cu ochi pe care nu-i inteleg si nu-i percep. El poate recunoaste inteligenta universala ascunsa in toate fiintele si capabila sa se manifeste potrivit credintelor sale. Daca te gindesti cu drag la un lucru, il poti vedea aparind „in fata ta”. Ca intr-un joc de magie si mister, Universul pare sa aduca spre tine esenta lumii interioare in care iti petreci timpul. Dar, pentru ca noi sa avem acces la constienta ordinii Universului si a inteligentei universale, ce curge in fiintele ce ne inconjoara, avem nevoie sa acceptam ceea ce „ne apare” in fata, in experienta, prin intimplari si evenimente ori in starile interioare. Acceptarea dezvaluie frumusetea, inteligenta, capacitatile si integritatea manifestarilor umane, care nu sint niciodata rodul unei intimplari, cit rodul unei stari de curgere in ritmul intregului. Si in curgerea aceasta e ordinea care ne arata ca legaturile dintre oameni, lucruri, evenimente si trairi se petrec la alt nivel decit in lumea in care alergam.