O echipa de chirurgi condusa de catre prof. dr. Gheorghe Burnei, seful Clinicii de Chirurgie Ortopedica de la Spitalul Marie Curie din Bucuresti, a realizat o interventie chirurgicala in premiera mondiala unei fete in virsta de 24 de ani – Dana Roxana Andrei – care sufera de o boala rara si extrem de grea: ”boala oaselor de sticla”. Interventia a fost facuta pentru “osteogeneza imperfecta cu pseudoartroza panhipofizara” sau – in traducere – osul drept al tibiei iI lipsea complet, ceea ce a facut ca pacienta sa nu fi putut merge niciodata pina la virsta de 24 de ani.
*Reconstituirea tibiei… care lipsea complet*
Dupa cum ne-a declarat prof. Gheorghe Burnei, fata a venit pentru prima oara la domnia sa in urma cu trei ani, iar starea ei era extrem de grava, inedita sI lipsita de orice speranta din punct de vedere medical. “Timp de trei ani am studiat problema pe toate partile, sa vedem daca putem gasi o solutie, dar una care sa readuca fata in situatia de a putea sa mearga in cele din urma”, a mai spus Gheorghe Burnei. Dincolo de echipa chirurgicala necesara, care trebuia pregatita in mod special pentru o asemenea interventie, a fost nevoie si de dotari speciale si posibilitatea de a face implant.
*Fata avea o dorinta extrema de a reveni in lumea oamenilor normali*
O remarca speciala a profesorului Burnei este legata de psihologia pacientei: “avea o dorinta extrema de a reveni in lumea oamenilor normali si a putea sa mearga. In acesti trei ani, timp in care am cautat solutii pentru o problema fara solutii la vremea aceea, fata ne trimitea scrisori la sarbatori si ne scria lucruri frumoase, dar isi si exprima speranta si credinta ca va putea sa mearga”. Iata, asadar, credinta puternica, speranta neabatuta si increderea pot…aduce idei si solutii care par inexistente. Acest aspect este de subliniat pentru oricine..crede ca lipsa momentana de solutii inseamna sfirsitul solutiilor. Echipa chirurgicala condusa de prof. Burnei si compusa din medicii chirurgi Costel Vlad, Stefan Gavriliu, Dan Hodorogea sI Irina Trante (anestezie) au demonstrat ca pot implini si un vis “imposibil”. Din lumea ideilor vin si solutiile, iar cei ce le aplica practic merita – in asemenea cazuri – medalii care n-au fost inca imaginate, caci a-i reda mersul unui om care n-a mers niciodata este un gest extraordinar.
“Am utilizat alogrefe fibulare sI costale( n.n aceasta insemnind ca medicii au folosit os de la alta persoana, existenta in banca de os), dar si un conglomerat de celule stem, care a fost dispersat pe toata tibia si o placa speciala, ancorata cu snur de fixare. Aspectele inedite ale interventiei au fost: 1) Reconstruirea unui os normal, corespunzator virstei, dintr-un os subtire cit degetul. 2)Tibia a fost transpozitionata posterior pentru ca numai asa exista sansa pacientei de a merge. 3) Articulatia genunchiului a fost reconstruita pentru a mentine congruenta si mobilitatea piciorului. Rezultatul post operator imediat este neasteptat. In a patra zi dupa operatie pacienta are o mobilitate foarte buna a piciorului, ceea ce indica deja faptul ca interventia este una reusita. Fata va mai sta in spital circa 14 zile, dupa care va avea un program de recuperare medicala timp de patru luni. Dupa aceste patru luni ea va putea merge in cadru, iar dupa 8 luni va putea merge singura, asa cum a adaugat prof. Burnei.
