Dintotdeauna a existat o forma speciala de amor, pe baza de hormoni, care ajunge sa se atrofieze, invariabil, in lasitate. N-a inventat-o Enache, desi ar putea cistiga, lejer, premiul pentru cel mai longeviv sustinator al adulterului.
Doar ca, in general, femeile erau cele driblate contrafacut, vreme de-o aventura, pina cind, incornorate, descopereau mirsavia si intentau actiune de divort. In cazul celebrului amorez, cele doua femei – amanta si sotia – au tras de el vreme de paisprezece ani, pina cind, sictirite de monotonia povestii, s-au gindit sa schimbe rolurile. Astfel, pronosticurile noastre, date la momentul in care Enache a intentat divort, se adeveresc. Marciuc, amanta cea (mult prea) indelung rabdatoare, devine sotie. Sotia, in schimb, are toate sansele – judecind dupa trecutul tumultuos al triunghiului matrimonial – sa se transforme in amanta. Pina una, alta, Marciuca bate saua in reviste, pentru a intelege armasarul Adita cum stau treburile. Intrebata fiind daca s-ar marita cu Enache, balaia raspunde sugubat: „Nu crezi ca e mai bine sa afle el primul?”. Cu alte cuvinte, da, isi va pune pirostriile, ca doar nu degeaba ii cumpara Enache o cosmelie noua: „Planuri ne facem de foarte putin timp. Cel mai frumos dintre ele ar fi ca incepem o viata noua, intr-o casa noua”. Totusi, e dubios felul in care, abia acum, Marciuca s-a hotarit sa dea cartile pe fata, admitind ca si ea, ca si ceilalti doi implicati in triunghi, e la fel de vinovata: „M-am tot gindit in acest timp cit presa il acuza mai mult pe el ca, de fapt, e vina tuturor”. Prin urmare, timp de paisprezece ani, s-a considerat o neprihanita. Dar, intr-un interviu, recunoaste cinstit ca micutul David n-a venit intimplator pe lume: „Sarcina mea nu a fost un accident, David a fost un copil foarte asteptat de ambii parinti. Pentru a-l avea, am mers impreuna la medic, impreuna am facut tratamente, chiar l-am dorit amindoi foarte tare”. Asadar, fructul amorului secundar s-a „produs” din vointa amindurora. Desi, daca Enache a avut nevoie de „tratament”, e clar ca „vointa” nu mai e suficienta la virsta lui… Dincolo de toate acestea, dupa tot circul cu grecul si corectia aplicata lui Enache, Iuliana Marciuc isi revizuieste atitudinea intr-un mod destul de umilitor.