Ieri, Mihai Bendeac a postat pe blogul sau un comunicat care incepe asa: “Sper ca oamenii de presa nu ma vor privi strimb dupa acest anunt si ma vor intelege. Ii asigur ca este pur si simplu o modalitate de a ma apara.” Stind strimb si privind/judecind drept, citim mai departe: “Am aparut PREA MULT in presa. Fie ca a fost vorba de scandaluri pe care nu mi le-am dorit, articole tendentioase, birfe de cancan, interviuri, aparitii in emisiuni mondene etc. Mi-a fost disecata viata, mi-a fost distrusa intimitatea. (…) In consecinta, m-am decis ca, incepind de azi, pe o perioada de 7 luni (pina in iunie, anul viitor) sa nu mai fac nicio declaratie in presa, sa nu mai dau niciun interviu, sa nu mai particip ca invitat la nicio emisiune de televiziune si sa nu mai discut in public despre viata mea personala. Dupa aceste 7 luni e mai mult ca sigur ca voi continua cu alte 7… Si tot asa.” Bendeac spune ca isi doreste liniste si ca aceasta supra-expunere ii poate dauna profesional. Pe de o parte, faptul ca nu mai suporta tagma paparateasca – avind, saptamina trecuta, chiar o altercatie zgomotoasa cu acestia – e de inteles, desi o parte dintre mizeriile publicate in diverse fituici au fost furnizate chiar de catre… victima. Mihaita, daca nu te filmai singur, facind sex oral, nici ca apareai in tabloide! Si, apoi, chiar tu anuntai pe blog cind te indragosteai si te dezdragosteai, la intervale mult mai mici decit rastimpul de silentio stampa pe care ti-l acorzi acum. Fara a te privi strimb, iti sugeram sa faci distinctie intre “presa” si presa. Ca actor de succes, ar trebui sa stii ca presa te ridica si tot presa te coboara, in functie de ceea ce ii oferi ca materie prima de analizat. Faci roluri bune – primesti aplauze. Te expui in ipostaze compromitatoare – primesti huiduieli. Totul depinde de tine.