Dupa ce a fost folosit timp de milenii ca moneda de schimb si etalon valutar, aurul este pe punctul de a-si sfirsi cariera, pentru ca rezervele de minereuri aurifere sint in curs de epuizare. Printre „simptomele” acestui fenomen se numara spectaculoasa crestere a pretului metalului galben, care a sarit de 1100 de dolari uncia (dar aici vinovata e si recesiunea) si, mai ales, scaderea drastica a randamentului exploatarilor aurifere. Daca in anii 1959, companiile miniere care exploatau zacaminte din SUA, Canada si Australia aveau un randament de 12 grame la tona de minereu, in anii 1970 randamentul a scazut la numai 3 grame/tona. Iar acum este cu mult mai mic, fapt care explica de ce companiile miniere au inceput sa caute aur chiar si in muntii Scotiei.
In aceste conditii, nu este de mirare ca aurul a devenit un bun intens tranzactionat. Recent, India a cumparat jumatate din rezerva de aur a Fondului Monetar International, iar China si-a dublat – pe tacute – rezervele, care sint evaluate la 1054 de tone si sint in continua crestere, fapt pe care autoritatile de la Beijing nici macar nu se ostenesc sa-l mai ascunda.